Alba Iulia este campioana orașelor „smart” din România deși numărul de proiecte stagnează. „Motoarele” sunt turate și la Aiud

Alba Iulia este campioana orașelor „smart” din România deși numărul de proiecte stagnează. „Motoarele” sunt turate și la Aiud

Topul celor mai moderne oraşe din punctul de vedere al proiectelor de tip smart city, este şi în acest an condus de Alba Iulia, dar care are un număr stagnant de proiecte (106), urmat de Cluj- Napoca(58) şi de Iaşi (56), care vine puternic din urmă, în timp ce Bucureştiul este pe locul patru (39 de proiecte), arată o analiză realizată de integratorul de soluţii inteligente la cheie Vegacomp Consulting. Clasamentul este continuat de Bucureşti – sector 4 (35), Arad (29), Sibiu (27), Oradea şi Timişoara (26) şi Braşov (18).

Cifrele iau în calcul proiectele în plan, în curs de implementare sau livrate.

Clasamentul oraşelor medii este dominat de Alba Iulia (106), Arad (29) şi Sibiu (27), în timp ce podiumul oraşelor mici este ocupat de Avrig (10), Făgăraş (7) şi, la egalitate, Odorheiu Secuiesc, Aiud şi Hârşova (6).

„Vedem, în acest raport, un aspect pozitiv, în special la nivel de răspuns al administraţiei la nevoile de distanţare şi de-birocratizare: dincolo de evoluţia liderului – Smart Mobility, verticala Smart Governance, ocupantă a poziţiei secunde în clasament, numără nu mai puţin de 226 de proiecte care, sperăm, fac viaţa mai uşoară locuitorilor. Dar, ca în raportările anterioare, avem şi eternii perdanţi – Smart Environment şi Smart People, pe poziţii deja obişnuite, la coada clasamentului. Mediul şi oamenii, priorităţi absolute într-o societate care îşi cunoaşte valorile şi îşi alocă din priorităţi şi generaţiilor viitoare, sunt neglijate de industria Smart City românească. Tot în acest raport vedem nu doar finanţările din fonduri europene şi publice, ci şi primele proiecte semnificative private şi privim cu interes la componenta de finanţare privată, în viitorul Smart City“, declară Cornel Bărbuţ, CEO al Vegacomp Consulting.

Proiectele Smart City identificate îşi păstrează clasificarea, în aceleaşi şase Verticale Smart City, Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living şi Smart Governance, verticale care sunt în concordanţă cu raportările Uniunii Europene.

„Dacă mutăm discuţia din aria soluţiilor alese către geografia acestora la nivel de oraşe, observăm că motorul Smart City odată turat păstrează o dinamică greu de egalat. Oraşele mari, care deja au gustat eficienţa soluţiilor Smart City şi au făcut paşi concreţi în acest sens, îşi păstrează avansul, topul primelor 10 este compus din aproape aceleaşi nume, cu unele rocade ca poziţie, dar avansul faţă de urmăritori creşte. Surprizele frumoase vin însă de la oraşele medii şi mici, care uneori impresionează prin ambiţie şi deschidere către adopţia soluţiilor Smart City“, adaugă Bărbuţ.

„Iar aici, o comunitate locală ceva mai mică, dar mai bine închegată, alături de o administraţie mai deschisă, care se mişcă mai agil decât marile şi poate prea birocratizatele oraşe, pot aduce cu mai mare uşurinţă soluţiile inteligente, în beneficiul locuitorilor.“.

Raportat la destinaţia proiectelor, verticala Smart Mobility rămâne cea mai bine reprezentată şi se detaşează semnificativ, fiind acoperită de 260 proiecte, cu aproape 75 mai multe decât în raportul anterior.

La distanţă relativ constantă urmează Smart Governance, cu 226 proiecte, în creştere faţă de cele 130 de proiecte ale anului trecut, podiumul fiind completat de Smart Living, cu 174 de proiecte, echivalentul unui avans de 53 de iniţiative, faţă de 2020.

Şi Smart Economy îşi menţine locul al patrulea, cu 99 de proiecte şi un uşor avans de 15 iniţiative. Ultimele două poziţii sunt disputate tot de Smart Environment, cu 64 de proiecte, în creştere de la cele 42 din 2020 şi, respectiv, Smart People, cu doar 37 de iniţiative şi un avans de doar 8 proiecte noi, pe parcursul ultimelor 12 luni.

Raportul include în premieră şi o radiografie a proiectelor Smart Village, identificând 69 de proiecte în 59 de comune, şi a celor de Smart County, cu 29 de proiecte in 15 Consilii Judeţene.

sursa: mediafax.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI