Alba fotbalistică după ’89! Unirea Alba Iulia, “vârful de lance” al judeţului în privinţa performanţelor

Analiza în plan fotbalistic a celor 28 de ani care au trecut de la Revoluţia din ’89 a făcut obiectul unui reportaj publicat recent de Gazeta Sporturilor. Concluziile respectivului articol reliefează regresul „sportului rege” în România: în primele trei ligi numărul echipelor a scăzut de la 264 de echipe la 106, iar numărul fotbaliştilor a scăzut cu peste 3000 de seniori şi 5000 de juniori, o scădere de 60 la sută. Recesiunea evidentă se vede şi la nivelul echipei reprezentative, ce are două decenii de la ultima prezenţă la un Campionat European, bifând o singură calificare din ultimele nouă campanii, dar şi în participările europene ale reprezentantelor noastre. Şi s-au mai văzut multe: baze sportive distruse sau transformate în mall-uri (parcări, blocuri), patroni arestaţi, cluburi de tradiţie intrate în faliment sau efectiv dispărute.

Cauzele sunt multiple: plecând în primul rând de la partea politică, ce nu a fost în stare în aproape trei decenii să creeze un climat adecvat din punct de vedere legislativ, să puncteze concret rolul sponsorizării sau forma legală a finanţării din banii publici. Sportul nu poate fi scos însă din contextul economico-social al unei naţiuni şi în consecinţă, este firesc acest declin accentuat, probleme majore fiind pe toate palierele performanţei, de la practicanţii individuali şi până la sporturile pe echipă.

*Trei ani în elită, cu Unirea Alba Iulia şi o semifinală de Cupa României

În campionatul 1989-1990, Alba avea reprezentare în Divizia B (Unirea Alba Iulia) – când a doua scenă era sub forma a trei serii a câte 18 echipe şi în Divizia C (Metalurgistul Cugir, Metalul Aiud, Soda Ocna Mureş şi Energia Sebeş), atunci eşalonul terţ având 12 serii a câte 16 echipe. Ce a urmat… Unirea Alba Iulia a devenit realmente echipa fanion a judeţului Alba, cu o semifinală de Cupa României, în 1991, cu viitoarea câştigătoare a eventului, Universitatea Craiova (0-4 şi 3-0, „triplă” Neluţu Popa în poarta lui Prunea!!!), după ce a eliminat Steaua în „sferturi”. Tot gruparea din Cetatea Marii Uniri a reuşit imposibilul şi a realizat două promovări pe prima scenă, în 2003 şi 2009, cu trei sezoane petrecute în elită.

*Vârful Albei, în 2004!

Din acest punct de vedere, „Everestul” fotbalului din Alba a fost în stagiunea 2003-2004, când bifam întreaga piramidă fotbalistică: Unirea Alba Iulia (Divizia A), Minaur Zlatna (Divizia B) şi nu mai puţin de şase conjudeţene în Seria a 7-a din Divizia C: CF Cugir, Inter Blaj, CS Ocna Mureş, Kozara Vinţu de Jos, Hârtia Petreşti şi Cuprirom Abrud. Între timp, fotbal la nivel naţional mai este doar în două municipii, Alba Iulia şi Cugir, iar „alb-negrii”, ce au dat fotbalului pe internaţionalii Gicu Grozav şi Nicolae Stanciu, au falimentat şi au luat-o din ultimul eşalon, Liga a V-a.

*Ultima promovare în Divizia B, acum 17 ani!

Ultima accedere în Liga a 2-a s-a înregistrat în campionatul 2000-2001, când Minaur Zlatna, pregătită de Ştefan Fogoroşi a promovat în Divizia B. Iar ultima prezenţă a unei echipe din Alba în eşalonul secund s-a consemnat în urmă cu şase ani, în 2012, cu Unirea Alba Iulia, „alb-negrii” abandonând competiţia în retur.

La nivelul celei de-a treia scene, Alba stă bine în prezent, comparativ cu alte judeţe, cu şase promovări consecutive, un veritabil record naţional şi patru reprezentante în actuala ediţie (după ce Mureşul Vinţu şi Şurianu Sebeş au abandonat din motive financiare). Asta raportat la judeţe precum Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi, Olt şi Vaslui ce au 0 (zero) echipe în primele trei ligi.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI