Adrian Georgescu, consultant economic: România nu se pregătește de ,,Epoca de AUR’’ ci de ,,Jocurile foamei”

Adrian Georgescu, consultant economic: România nu se pregătește de ,,Epoca de AUR’’ ci de ,,Jocurile foamei”

„România riscă să intre într-o perioadă de turbulențe financiare severe, iar dincolo de panica de moment, nota de plată va fi suportată direct din buzunarele noastre. Totul se întâmplă pe fondul unei economii deja vulnerabile, ținute în viață de împrumuturi masive și de promisiunea banilor europeni care ar putea să nu mai vină”, afirmă, într-o analiză publicată marți, 28 aprilie 2026, consultantul economic Adrian Negrescu. 

„Pentru a înțelege gravitatea situației, trebuie să privim imaginea de ansamblu a finanțelor publice. Datoria publică a României a crescut accelerat în ultimii ani, depășind praguri de alertă și instalându-se periculos peste nivelul critic de 60% din Produsul Intern Brut.

Statul român are un necesar brut de finanțare uriaș. În fiecare an, guvernul are nevoie de aprox 50 de miliarde de euro doar pentru a acoperi deficitul bugetar cronic și pentru a plăti datoriile vechi care ajung la scadență. Asta înseamnă, practic, 1 miliard de euro pe săptămână!

Acest gol imens din buget înseamnă că Ministerul Finanțelor trebuie să iasă constant pe piețele internaționale pentru a se împrumuta.

Orice criză guvernamentală sau lipsă de predictibilitate sperie imediat investitorii. Rezultatul direct este o creștere bruscă a dobânzilor. În ultimele 24 de ore, dobânda României a crescut brusc de la 6,2 la 7,31%. Nicio altă țară din lumea civilizată nu se confruntă cu o asemenea degradare a perspectivei investitorilor.

Din păcate, creșterea dobânzilor o vom simți curând. Practic, vom plăti sume colosale doar pentru dobânzile acestor credite, bani care altfel ar fi putut construi spitale sau școli moderne. În acest moment, dobânzile au ajuns să reprezinte 3% din PIB. E fără precedent în istoria României!

Tensiunile politice și lipsa de încredere a piețelor pun o presiune enormă și pe moneda națională. În acest context agitat, nu este deloc exclus să asistăm la o depreciere accelerată a cursului de schimb.

Atingerea unui prag de 5,2 sau chiar 5,5 lei pentru un euro ar putea deveni rapid o realitate dureroasă, asta în condițiile în care BNR nu va risca să își cheltuiască toate rezervele pe apărarea unui curs ireal. Și așa a cheltuit, în ultimele 2 luni, potrivit unor surse, peste 2 miliarde de euro pentru a ține moneda națională la un curs stabil. Probabil vom asista, astfel, la o depreciere controlată a leului. Până la cel nivel rămâne de văzut.

Să nu uităm un aspect important. România este o țară profund dependentă de importuri pentru consumul zilnic. Orice slăbire a leului în fața monedei europene se traduce instantaneu prin prețuri mai mari la raft. Alimentele de bază, hainele, electronicele și chiar serviciile de telefonie mobilă se vor scumpi peste noapte.

În plus, ratele bancare legate de euro și chiriile lunare, calculate de majoritatea proprietarilor în moneda europeană, vor deveni o povară mult mai grea pentru bugetul și așa fragil al familiilor.

Prelungirea unei crize guvernamentale aduce un risc macroeconomic și mai sumbru. Agențiile internaționale de evaluare financiară ar putea retrograda ratingul de țară al României la categoria „Junk”, o etichetă care ne declară o destinație nerecomandată pentru investiții.

O astfel de decizie ne va închide brusc ușile finanțatorilor privați care au ,,interzis” să investească în țările junk. În lipsa banilor de pe piețele libere pentru a susține datoria publică, singura soluție de supraviețuire va rămâne un nou acord de asistență cu Fondul Monetar Internațional.

Intervenția FMI la București nu va veni cu pachete de salvare gratuite. Instituția va impune un program strict de redresare financiară care se va traduce inevitabil prin măsuri dure de austeritate.

Creșterea cotei TVA la 24 sau chiar 26% și majorarea impozitului pe salarii la 16% sunt primele instrumente folosite pentru a echilibra bugetul, lovind din nou direct în puterea de cumpărare a românilor.

Situația devine cu adevărat critică dacă ne uităm la fondurile europene, singurul motor real de dezvoltare.

Lipsa unui guvern stabil capabil să implementeze reformele asumate ne va expune riscului major de a pierde cei 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Fără acești bani europeni, marile proiecte de infrastructură, de la autostrăzi la rețele feroviare și spitale regionale, se vor opri pe termen nedefinit. Și asta în condițiile în care, pur și simplu, statul român nu are fondurile proprii necesare pentru a le continua, fiind blocat sub greutatea propriilor datorii.

Altfel spus, România nu se pregătește de ,,Epoca de AUR’’ ci de ,,Jocurile foamei”. O realitate economică sumbră pentru care politicienii, din păcate, pare că nu au soluții. Dincolo de moțiune, nu avem nicio perspectivă legată de viitor. Coaliția pro-occidentală este în aer, AUR vrea alegeri anticipate, guvernarea țării pare a fi ca un cartof fierbinte pe care politicienii și-l pasează de teama consecințelor”, scrie Adrian Negrescu în analiza sa.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News