Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

9 octombrie: Ziua mondială a poştei. Rol vital în viaţa oamenilor şi a societăţilor de afaceri

Publicat

în

Marcată, în fiecare an, la data de 9 octombrie, Ziua mondială a poştei marchează înfiinţarea, în 1874, a Uniunii Generale a Poştelor, prin semnarea Tratatului de la Berna (Elveţia). Ziua mondială a poştei a fost declarată la această dată de Congresul Uniunii Poştale Universale (UPU), desfăşurat la Tokyo, în Japonia, în 1969, potrivit site-ului www.upu.int.

Scopul marcării acestei zile este de a conştientiza rolul sectorului poştal în viaţa oamenilor şi a societăţilor de afaceri, contribuţia sa la dezvoltarea socială şi economică a ţărilor. De asemenea, are menirea să încurajeze statele membre ale Uniunii Poştale Universale să întreprindă programe prin care să transmită mesajele lor şi să facă cunoscute activităţile proprii în rândul publicului şi a mass-media la nivel naţional.

Ţările membre ale UPU sunt încurajate să organizeze propriile activităţi naţionale pentru a sărbători Ziua mondială a poştei: de la introducerea sau promovarea de noi produse şi servicii poştale, la zile libere la oficiile poştale, centrele de sortare sau muzeele poştale.

Electrica Furnizare Discount

În mesajul de Ziua mondială a poştei 2020, directorul general al Uniunii Poştale Universale, Bishar Hussein, a spus că trebuie recunoscute sacrificiile incredibile făcute de operatorii poştali şi de personalul oficiilor poştale în timpul pandemiei globale COVID-19. „Aceşti lucrători poştali au muncit din greu pentru a livra poşta. (…) Unii muncitori şi-au pierdut tragic viaţa; alţii s-au confruntat cu deteriorarea sănătăţii care le poate schimba viaţa”, a declarat oficialul UPU. El salută, de Ziua mondială a poştei, curajul şi devotamentul milioanelor de lucrători poştali care au continuat să muncească şi atunci când lumea întreagă s-a confruntat cu întreruperi globale, fiind concepute în context noi modalităţi de lucru, noi modalităţi de livrare. „Lanţuri logistice uriaşe care depăşeau frontierele şi continentele naţionale – acoperind distanţe mari – au fost modificate în câteva zile şi săptămâni. Datorită poştaşilor, bătrânii, cei care au fost izolaţi şi cei infirmi au fost ajutaţi; medicamentele care îi salvau au fost livrate; echipamentele de protecţie au fost furnizate; serviciile financiare esenţiale au fost menţinute. (…) Ziua mondială a poştei este o zi potrivită pentru a aduce un omagiu operatorilor poştali, lucrătorilor din domeniu şi tuturor celor implicaţi în livrarea corespondenţei”, a menţionat directorul general al UPU, Bishar Hussein.

În prezent, în ţările din întreaga lume, se desfăşoară festivităţi pentru a marca această zi, dedicată activităţii de curierat a poştaşilor.

Administraţiile poştale lansează emisiuni filatelice dedicate acestei zile aniversare sau noi servicii poştale, organizează festivităţi şi evenimente speciale, conferinţe şi seminarii cu specific poştal şi filatelic. Alte activităţi includ postarea de afişe în oficiile poştale şi în alte locuri publice, organizarea de zile ale porţilor deschise la oficii poştale şi muzee poştale, precum şi activităţi recreative culturale, sportive etc, adaptate însă condiţiilor de pandemie. Multe administraţii poştale emit suveniruri speciale, cum ar fi tricouri sau insigne.

Mesajele transmise de Uniunea Poştală Universală pentru serviciile poştale din întreaga lume sunt diversificarea produselor şi a serviciilor lor pentru a satisface mai bine nevoile clienţilor, pentru fiabilitate, creşterea vitezei de operare şi sporirea securităţii.

Uniunea Generală a Poştelor a devenit, în 1878, Uniunea Poştală Universală. Din 1947, UPU este instituţie specializată a ONU, cu sediul la Berna. România este membru fondator alături de alte 21 de state. În prezent, Uniunea Poştală Universală are afiliate administraţii poştale din 192 de ţări, potrivit site-ului UPU, www.upu.int.

La 1 octombrie 2019, ultimul Raport de date statistice privind serviciile poştale, pentru anul 2018, dat publicităţii de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pe site-ul instituţiei, www.ancom.org.ro, arăta că valoarea totală a pieţei serviciilor poştale din România s-a ridicat la 3,2 miliarde lei, în creştere cu 13% faţă de anul anterior, iar Compania Naţională „Poşta Română” (CNPR) a pierdut poziţia de lider în favoarea Fan Courier, care a înregistrat o cotă de piaţă de 21%.

Din totalul de 582 de milioane de trimiteri poştale (+5%), 536 milioane au fost trimiteri poştale interne (în creştere cu 3%), iar 46 milioane au fost trimiteri poştale internaţionale, în creştere cu 32%, realizată exclusiv de traficul internaţional intrat.

De asemenea, aproximativ 3 din 4 trimiteri poştale au fost reprezentate de poşta de scrisori (448 de milioane), iar 1 din 6 au fost colete (94 de milioane), restul fiind trimiteri tip publicitate prin poştă (18 milioane), trimiteri expres (13,5 milioane), mandate poştale (7 milioane), respectiv corespondenţă şi imprimate de peste două kilograme (1,6 milioane).

Tot în cursul anului 2018, numărul mediu de trimiteri poştale pe locuitor a fost de 30, în creştere cu 6% la nivel comparativ cu anul 2017, din care cinci au fost colete, echivalentul unui salt de 15% raportat la intervalul de referinţă.

În funcţie de veniturile obţinute, principalii competitori de pe piaţa serviciilor poştale din România au fost: Fan Courier – cu o cotă de piaţă de 21%, CNPR (20%) şi Urgent Cargus (13%).

Potrivit sursei citate, traficul de trimiteri din sfera serviciului universal a ajuns la 208 de milioane de trimiteri poştale în anul 2018, mai mult cu 21% comparativ cu anul anterior. În acelaşi timp, din totalul de trimiteri incluse în serviciul universal, 82% au fost trimiteri interne (170 de milioane de trimiteri), iar restul de 18% au fost trimiteri internaţionale (38 de milioane de trimiteri).

La capitolul reclamaţii privind serviciile poştale, datele ANCOM relevă faptul că, în cursul anului trecut, acestea au crescut cu 14%, până la 561.000. Totodată, numărul celor considerate întemeiate a rămas constant, la 98.000, reprezentând 17% din total.

În cazul a 35.000 dintre reclamaţii, au fost acordate despăgubiri în valoare totală de 9,7 milioane de lei, iar valoarea medie a unei despăgubiri a ajuns la 278 de lei, în creştere cu 46%, raportat la anul 2017.

Sursa: agerpres.ro

Publicitate

Opinii - Comentarii

19 octombrie: 8 ani de la cel mai mare protest din Munții Apuseni împotriva proiectului minier ce prevedea extragerea aurului de la Roșia Montană cu cianuri

Publicat

în

19 octombrie: 8 ani de la cel mai mare protest din Munții Apuseni împotriva proiectului minier ce prevedea extragerea aurului de la Roșia Montană cu cianuri

Marți, 19 octombrie se împlinesc 8 ani de la ,,Marea Adunare de la Câmpeni”, cel mai mare protest din Munții Apuseni împotriva proiectului minier de la Roșia Montană, prin care se prevedea exploatarea aurului cu cianuri, eveniment la care au participat – conform estimărilor – peste 3000 de persoane din toată țara și din străinătate.

Înaintea ,,Marii Adunări de la Câmpeni”, un alt mare protest împotriva proiectului minier avusese loc tot la Câmpeni, atunci când în zonă au sosit numeroși deputați dintr-o comisie parlamentară specială pentru proiectul de lege privind Roșia Montană. După întâlnirea acestora, într-un local public din Câmpeni, cu reprezentanții mediului de afaceri din Apuseni și cu reprezentanții unor ONG-uri, cu toți opozanți ai proiectului minier, protestatarii au provocat o busculadă la ieșirea din local și a fost nevoie de intervenția jandarmilor, să țină la distanță mulțimea, astfel încât membrii comisiei să poată pleca.

Electrica Furnizare Discount

La mitingul din 19 octombrie 2013, desfășurat într-o zi de sâmbătă în Piața ,,Avram Iancu” din centrul orașului, au participat atât locuitori din Munții Apuseni – între care s-au regăsit numeroși fermieri sosiți cu boi și cai, îmbrăcați în costume populare – cât și foarte mulți ecologiști și opozanți ai proiectului minier ce urma să fie demarat la Roșia Montană, dar care trebuia să primească mai întâi acordul în Parlament. Totodată, la acel protest s-a citit și s-a adoptat ,,Proclamația de la Câmpeni”, trimisă ulterior Parlamentului, Guvernului și altor instituții din țară, prin care protestatarii au arătat ce își doresc cu adevărat moții din Apuseni:

”Noi, locuitorii Munţilor Apuseni, adunaţi astăzi, 19 octombrie 2013, la Câmpeni, ne afirmăm dreptul de a ne decide singuri soarta. în temeiul acestui deziderat legitim proclamăm:

Pământul, pădurile, păşunile, apa şi aerul Munţilor Apuseni aparţin celor care locuim aici, aşa cum ne-au fost lăsate moştenire de străbuni. Avem dreptul şi obligaţia să le transmitem în bună stare urmaşilor noştri, pentru ca şi ei să se poată bucura de ele. Locuitorii Apusenilor sunt cei îndreptăţiţi să decidă care e cel mai potrivit mod prin care bogăţiile cu care ne-au înzestrat natura şi bunul Dumnezeu vor fi valorificate în folosul comunităţii noastre şi al României!

Viaţa în Munţii Apuseni nu e uşoară, dar avem păşuni pe care putem să ne creştem vitele, avem păduri din care, cu bună măsură, putem lua lemne pentru fabricile noastre de mobilă, încă mai avem ape curate, peisaje, monumente ale naturii şi o istorie care atrag zeci de mii de turişti în fiecare an. Sunt activităţi de pe urma cărora locuitorii Apusenilor trăiesc deja şi sunt oportunităţi de dezvoltare, care, valorificate cu înţelepciune, pot să ne asigure un trai bun atât nouă, cât şi copiilor şi nepoţilor noştri. Noi nu cerşim la uşile altora, alţii au venit la uşa noastră şi încearcă să ia şi să distrugă ceea ce ne aparţine!

Din aceste activităţi şi din dezvoltarea lor se pot colecta taxe şi impozite care să fie administrate în folosul nostru şi al cetăţenilor români. Cerem celor care ne reprezintă, în Consiliile Locale şi Judeţene, în Primării, în Parlament şi Guvern, să folosească cu responsabilitate deplină aceste taxe şi impozite, pentru a construi drumuri, şcoli şi spitale. Aceşti bani nu sunt pentru buzunarele lor, ci pentru a asigura dezvoltarea comunităţilor şi o viaţă fericită pentru cei care contribuie la buget. Dacă se dovedeşte că, încălcându-ni-se voinţa, aceşti bani vor fi folosiţi împotriva noastră, ne asumăm dreptul de a nu-i mai recunoaşte ca reprezentanţi legitimi şi ne vom apăra aşa cum orice om e îndreptăţit să se apere împotriva celui care vrea să-i facă un rău!

Orice străin e binevenit în Munţii Apuseni atâta vreme cât ne respectă modul de viaţă şi nu întreprinde nimic în măsură să-l schimbe împotriva voinţei noastre. Ne păstrăm dreptul de a lupta împotriva tuturor celor care prin viclenie, hoţie şi corupţie vin aici pentru a fura ce e al nostru ori pentru a distruge resursele naturale şi istorice de care depinde viaţa noastră. Fericirea şi bunăstarea nimănui nu se poate baza pe nefericirea şi sărăcirea semenilor în considerarea celor enunţate mai sus, le transmitem guvernanţilor şi politicienilor, în mod imperativ, următoarele revendicări punctuale:

– Respingerea de către Parlament a tuturor proiectelor de lege care prevăd măsuri speciale de expropriere a cetăţenilor români, precum şi alte măsuri derogatorii de la regimul legal de protecţie a mediului, patrimoniului cultural, apelor, pajiştilor şi terenurilor agricole, bunurilor publice etc., în favoarea companiilor miniere de orice tip;

– Interzicerea prin lege a utilizării cianurii în activităţile miniere din România;

– Includerea Roşiei Montane pe lista tentativă a României pentru UNESCO;

– Respingerea de urgenţă, prin Hotărâre de Guvern, a acordului de mediu pentru proiectul minier de la Roşia Montană;

– Desecretizarea tuturor contractelor şi actelor adiţionale încheiate de către Guvern, referitoare 1a înstrăinarea, cedarea, concesionarea resurselor minerale ale României;

– Demisia iniţiatorilor proiectului de lege specială pentru Roşia Montană: ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova, ministrul Mediului, Rovana Plumb, ministrul Culturii, Daniel Barbu, directorul ANRM, Gheorghe Duţu, precum şi a premierului Victor Ponta;

– Asumarea de către Guvern a expertizei şi a punctelor de vedere referitoare la proiectul minier de la Roşia Montană exprimate de: Academia Română, Asociaţia Ad Astra, Institutul Geologic Român, Ordinul Arhitecţilor din România, Sinodul BOR, Sinodul BRU şi al celorlalte biserici creştine din România, precum şi de experţii independenţi;

– Crearea unei Comisii Parlamentare de Anchetă a Afacerii Roşia Montană sub toate aspectele: înstrăinarea zăcămintelor; acordarea licenţei; sponsorizările RMGC către instituţii publice şi private, ONG-uri, persoane fizice; influenţarea deciziilor politice; încălcarea unor hotărâri judecătoreşti definitive; modul în care publicitatea oferită de companie a afectat libertatea presei şi dreptul la liberă exprimare etc.;

– Refacerea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere din zona Munţilor Apuseni şi acordarea unor facilităţi fiscale şi de altă natură pentru dezvoltarea activităţilor economice în următoarele domenii: turism, prelucrarea lemnului şi refacerea fondului forestier, creşterea şi prelucrarea produselor de origine animală, apicultură, alte activităţi specifice zonei;

– Adoptarea de către Guvernul României a unor politici publice, ca şi elaborarea, cu ajutorul societăţii civile reale, a unei strategii care să prevadă măsuri în acord cu principiile dezvoltării durabile, ale utilizării optime a resurselor, ale conservării patrimoniului cultural-istoric şi ale sprijinirii întreprinzătorilor locali;

– Începerea de către instituţiile abilitate a cercetării penale în cazul persoanelor care au semnat sau au participat la elaborarea şi avizarea de documente cu privire la proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană;

– Interzicerea prin lege a utilizării metodei fracturării hidraulice în exploatarea gazelor de şist şi respectarea, în zonele vizate pentru această exploatare, a voinţei suverane a cetăţenilor, cu care ne exprimăm deplina solidaritate.

Aceasta este voinţa noastră, a locuitorilor Munţilor Apuseni, a oamenilor liberi prezenţi la Marea Adunare de la Câmpeni, exprimată public astăzi, 19 octombrie 2013, cu spiritul şi gândul îndreptate către o dezvoltare durabilă, care să asigure accesul pentru mai multe generaţii la toate resursele cu care Dumnezeu ne-a înzestrat.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

Mitingul din 19 octombrie 2013 a fost unul din seria numeroaselor proteste organizate de Fundația ,,Pro Munții Apuseni” în zona Apusenilor începând din toamna lui 2013 și până în primăvara anului 2014, acestea alăturându-se numeroaselor acțiuni de acest fel desfășurate în foarte multe orașe din România cât și în străinătate, atât în stradă cât și în mediul virtual. În acea perioadă, numeroși români din țară și din străinătate, străini, specialiști și numeroase personalități și-au exprimat în stradă și în mediul virtual opoziția față de acest proiect considerat dezastruos pentru Apuseni atât prin marea cantitate de cianuri care urma să fie folosită în zonă pentru extragerea aurului, cât și prin nesiguranța creată de un baraj ce urma să fie construit în acest scop în zona Corna, în apropierea Abrudului.

Ulterior, în noiembrie 2013, Comisia parlamentară specială a propus respingerea proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, propus de Guvern, iar Senatul a respins proiectul de lege privind Roşia Montană, premierul Victor Ponta declarând că acest proiect se va face în baza legii-cadru care urmează să fie elaborată de către legislativ. Mai târziu, în 2014, alt proiect de lege care prevedea reguli pentru stabilirea redevenței de la Roșia Montană, a exproprierilor de terenuri, a perimetrului în care urma să se înființeze exploatarea și făcea referire și la tehnologiile folosite, inclusiv la cea a cianurilor, a fost respins prin vot de către deputați, iar proiectul minier de la Roșia Montană nu a mai avut susținere legislativă.

Ca urmare a acestui fapt, la începutul lui 2014 au început restructurările de personal la RMGC, care și-a redus foarte mult activitatea, în așteptarea adoptării unor legi care să-i permită demararea proiectului minier.

În cursul acestui an peisajul minier Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Acest sit din Carpaţii Occidentali adăposteşte „un ansamblu excepţional” de galerii romane datând din secolul al II-lea, „cel mai important şi mai vast cunoscut”, a subliniat Icomos, organismul consultativ al agenţiei ONU care a recomandat clasarea sa.

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

FOTO| Aiudul de acum un secol în imagini rare, din ultimii ani ai stăpânirii maghiare

Publicat

în

Municipiul Aiud din judeţul Alba, este un oraș mic din centrul Transilvaniei, cunoscut mai ales pentru închisoarea de maximă siguranţă de aici și prin cetatea medievală. O serie de fotografii realizate în perioada interbelică arată farmecul de altădată al micului oraş din centrul Transilvaniei.

Prima menţionare documentară a localităţii datează din 1293, când populaţia era alcătuită în majoritate de saşi. În documentele medievale, localitatea Aiud apare sub denumirile Enietten sau Engeten şi, uneori, ca Strassburg.

În anul 1437, în cursul răscoalei de la Bobâlna, Aiudul fost ocupat de răsculaţi. În timpul reformei protestante populaţia a îmbrăţişat în majoritate varianta calvină a protestantismului, ceea ce a avut drept consecinţă maghiarizarea treptată a populaţiei germane. Aiudul a devenit unul dintre principalele centre calvine din Transilvania. Oraşul a fost cel mai important centru cultural şi de învăţământ al calvinismului ardelean.

Electrica Furnizare Discount

Colegiul, fondat în anul 1622 de principele Gabriel Bethlen la Alba Iulia, a fost mutat în 1662 la Aiud de principele Mihai Apafi I. Colegiul Bethlen poartă astăzi numele fondatorului.

În timpul războiului antiaustriac, condus de principele Francisc Rákóczi al II-lea, comandantul militar imperial Jean Rabutin a dispus incendierea Aiudului la 13 martie 1704. În lupta de apărare a cetăţii şi-au pierdut viaţa 30 de studenţi ai colegiului. La 8 ianuarie 1849 ţăranii români răsculaţi, conduşi de Axente Sever şi preotul Simion Prodan, au incendiat oraşul.

Populaţia nu credea că românii, pe atunci paşnici, ar fi putut să atace oraşul. În seara de 8 ianuarie, Crăciunul după calendarul iulian, a început măcelul ce a durat până la 17 ianuarie. Au fost ucişi circa 600 de etnici maghiari.[6] Morţii au fost aruncaţi în şanţurile cetăţii şi în varniţa de lângă cetate, unde se află un monument construit în memoria victimelor. Axente Sever a fost arestat în februarie 1849, acuzat că ar fi participat la masacru, dar, în procesul penal, instanţa i-a stabilit inocenţa.

În timpul regimului comunist din România, în închisoarea din Aiud au fost întemniţaţi numeroşi deţinuţi politici. În mijlocul oraşului se păstrează una din cele mai vechi cetăţi urbane din Transilvania (sec. XIII-XVI), Cetatea Aiudului. Aceasta are drept principale componente biserica reformată calvină şi biserica evanghelică, înconjurate de o incintă fortificată.

Cetatea a fost construită în secolul XIV, datorându-şi aspectul actual modificărilor din secolele XVI şi XVII. Cercetările arheologice au descoperit, sub actuala cetate, o aşezare daco-romană, suprapusă de o fortificaţie de pământ.

Având forma unui plan poligonal neregulat, cu o suprafaţă de 3.500 metri pătraţi şi construită din piatră brută cu o grosime a zidurilor de 1,2 metri, cetatea a fost întărită cu turnuri atribuite diversor bresle meşteşugăreşti care le întreţineau şi al caror nume îl purtau. Avea 9 turnuri: Turnul măcelarilor, Turnul croitorilor, Turnul cizmarilor, Turnul blănarilor, Turnul dogarilor, Turnul olarilor, Turnul Kalendas, Turnul lăcătuşilor-fierarilor şi Turnul Porţii.

Din rândurile fiecărei bresle responsabile de turnuri, se alegeau ofiţerii de breaslă, comandanţii militari ai cetăţii. Legătura între turnuri se făcea prin drumul de strajă aflat în spatele parapetului, la care se avea acces prin intermediul mai multor scări din lemn. În interiorul celor 9 turnuri, la nivelele superioare ale lor se putea ajunge prin scările interioare de lemn.

În interiorul zidurilor cetăţii se află Biserica Reformată-Calvină, ridicată în stil gotic târziu la sfârşitul sec. XV, de tip biserică-hală cu trei nave, cu absida poligonală şi turn pe vest, interiorul modificat baroc. Lângă aceasta este dispusă Biserica Evanghelică-Luterană, ridicată în a doua jumătate a secolului XIX, pe locul unei capele construite în 1333-1334. Pe latura de nord a cetăţii se afla Palatul Voievodal, care a aparţinut principelui ardelean Gabriel Bethlen (în anii 1612-1629). În palat funcţionează în prezent Muzeul de Istorie din Aiud.

Sursa: adevarul.ro

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

CODUL BUNELOR MANIERE. SALUTUL – primul semn al politeţii. Cine trebuie să salute primul: femeia, bărbatul, şeful sau vârstnicul? Reguli de bază

Publicat

în

CODUL BUNELOR MANIERE. SALUTUL – primul semn al politeţii. Cine trebuie să salute primul: femeia, bărbatul, şeful sau vârstnicul? Reguli de bază

Fiecare om care trăieşte într-o societate trebuie să cunoască câteva reguli de bune maniere. Salutul este esenţial în stabilirea unor relaţii cu cei din jur. Oamenii nu trebuie priviţi în funcţie de clasa socială căreia îi aparţin sau în funcţie de nivelul profesional. De exemplu, o persoană cu educaţie aleasă şi cu principii morale, vă salută, în aceeaşi instituţie, în acelasi fel, şi pe cel superior, cât şi pe cel inferior din punct de vedere profesional.

Citește și: Codul Bunelor Maniere: Top 40 de reguli de bază

Să ştii să saluţi este, într-adevăr, dovada că eşti bine crescut.

Codul bunelor maniere - salutulDeşi formele de salut sunt vechi de când lumea, salutul în sine are în mimică, în compoziţia corpului sau în ţinută o infinitate de nuanţe care-i modifică sau îi completează sensul. Un simplu salut poate demonstra cuiva, de pildă, în ce măsură îl stimezi, dacă ştii să-i adaugi un mic gest.

Niciun om nu este atât de neînsemnat încât să nu merite un salut din partea noastră. Ludovic al XIV-lea o saluta pe ultima bucătăreasă cu aceeaşi curtoazie ca pe strălucitoarea domnişoară de La Valliere. Numai snobii pot crede că e sub demnitatea lor să salute primii.

Electrica Furnizare Discount

Iată câteva din regulile de bază:

Când salutăm primii

– bărbatul salută mai întâi o femeie, chiar dacă este mai tânără;

– tinerii îi salută pe cei mai în vârstă;

– noul venit pe cei care sunt deja adunaţi;

– inferiorul pe superiori.

Este obligatoriu să răspunzi la orice salut deoarece, a refuza înseamnă să-l jignești grav pe cel care ți s-a adresat.

Citește și: mesaje de dragoste

Cum salută un domn?

Când întâlnește o doamnă, bărbatul salută primul, încetează să mai fumeze  și-și scoate mâna din buzunar.

În general, salutul înseamnă să-ți scoți pălăria, aproximativ cu doi metri înaintea întâlnirii, să o înclini ușor, privind fără insistență în ochii persoanei salutate, iar apoi să îți pui pălăria la loc pe cap. Ridicarea pălariei se face întotdeauna cu mâna opusă părții în care se găsește persoana salutată.

E mai bine să pastrezi pălăria pe cap și să saluți verbal, decât să reduci gestul la o simplă atingere a borului pălăriei, fără să o ridici.

Dacă domnul nu poartă pălărie,  înclinarea capului va fi un pic mai adâncă dacât dacă ar saluta cu pălăria.

Citește și: Mesaje de dragoste • Mesaje de iubire • Declarații de dragoste • Declarații de iubire

Cum salută o lady?

Dacă se întâlnesc două persoane de același sex, cea tânără salută pe cea mai în vârstă.

Salutul se face însoțit de un ușor surâs și de o scurtă înclinare din cap.

În țările anglo-saxone, femeia salută prima, pentru a-l autoriza astfel pe domnul întâlnit să o salute.

În Europa continentală domnul salută, doamna răspunde.

Două persoane de același sex și de aceeați vârstă se salută simultan.

Ai dreptul sa refuzi un salut?

A refuza sa răspunzi la salut înseamnă a-l face pe celălalt să înțeleagă că te-a ofensat grav, pe tine sau pe unul din membrii familiei tale. În afara acestor cazuri, nu există salut pe care poți să-l refuzi fără să încalci în mod deliberat și grosolan regulile elementare ale bunei cuviințe.

Există totuși împrejurări în care am prefera să ne facem că nu vedem anumite persoane pentru a le saluta, deoarece am avut cu ele un conflict. Aceste cazuri cer mult tact și o mare prezență de spirit pentru a găsi o soluție onorabilă. Pentru a evita întâlnirea, o facem când suntem încă la mare distanță. Dacă întâlnirea este inevitabilă, vom saluta scurt. Acest salut ar putea fi pentru celalalt o mică lecție dacă el este vinovat, iar dacă noi suntem vinovați, salutul nostru poate duce la o împăcare.

Citește și: MESAJE pentru copii. FELICITĂRI și URĂRI de La mulți ani pentru copii de ziua copilului din partea părinților, bunicilor

Nu există reguli fără excepţii!

Vom evita să salutăm o persoană, mai ales o doamnă, dacă o întâlnim într-o companie compromițătoare.

În armată, salutul este strict reglementat – inferiorul îl salută pe superiorul său în mod obligatoriu.

Pentru personalul feroviar, poștal, pentru vameși există alte reguli. Ei se pot saluta fără să se cunoască, prin simplul fapt că poartă aceeași uniformă.

Citește și: felicitări de Crăciun

Cel care intră într-un local salută, cel care se află acolo răspunde la salut. Această regulă este valabilă în restaurante, compartimente de tren, săli de așteptare, lifturi, magazine etc.

Un om bine crescut își scoate pălăria și se oprește un moment când trece un convoi mortuar. Te ridici și te descoperi când se intonează un imn național sau când se înalță drapelul unui stat. Pe durata ceremoniei trebuie să te comporți decent, pentru a arăta că respecți sentimentele altora.

Salutăm tot grupul din care face parte o cunoștință. Persoanele care o însoțesc vor răspunde la salut, dar nu vor întreba numele dumneavoastră.

Citește și: CODUL BUNELOR MANIERE: Cum trebuie să te comporți la masă? Ce tacâmuri folosești, ce faci cu șervetul, cum trebuie să te așezi și alte reguli de politețe

SALUTUL VERBAL. STRÂNGEREA MÂINII. SĂRUTATUL MÂINII.

Formule de salut când întâlnim pe cineva

Dacă întâlnim rude, prieteni, sau cunoștințe apropiate, vom da Bună ziua! chiar dacă nu ne oprim pentru o conversație.

Dacă întâlnim alte persoane, formula obișnuită va fi Bună ziua! sau Bună seara! la care adăugăm obligatoriu Doamnă sau Domnule.

Nu este necesar să spunem numele persoanei pe care o întâlnim. Dacă este vorba despre un director al unei mari companii sau despre un ofiter, aceștia se pot adresa subalternilor pronunțându-le numele, gest ce va echivala cu un compliment.

Se vor evita formulele de tipul: Hello! sau Ciao!  sau  Adio! permise doar adolescenților.

Citește și: CODUL BUNELOR MANIERE: Cum să ne comportăm pe stradă

Formulele de salut când ne despărţim de cineva

Când ne despărțim de cineva, formulele de salut sunt: La revedere!, O seară bună!, Noapte bună!

Strângerea mâinii

Strângerea mainii se practică mai ales când cele două persoane care se întâlnesc urmează să se oprească și să stea puțin de vorbă. Este o formă de salut care datează din antichitate și care este încărcată de un simbolism profund. Să saluți pe cineva strângându-i mâna este un semn de mare stimă.

Mâna pe care o strângem este cea dreaptă. Această regulă datează din vremea când, în mâna dreaptă țineai o armă, iar când întindeai mâna goală însemnă că doreai pace. Anumite comunități, de exemplu cercetașii (scouts) își strâng mâna stangă.

Persoana care întinde mâna prima este doamna, persoana mai în vârsta sau superiorul. Tot persoanei de rang superior îi revine inițiativa formulei de salut.

Citește și: CODUL BUNELOR MANIERE. SALUTUL – primul semn al politeţii. Cine trebuie să salute primul: femeia, bărbatul, şeful sau vârstnicul? Reguli de bază

Dacă din necunoasterea acestei reguli, tânărul este primul care întinde mana, să o refuzi este un afront.

Cel mai ocupat dintre oamenii de stat nu trebuie să refuze să strângă mâna celui mai pisălog dintre solicitanți. Să refuzi o mână întinsă este o sancțiune de o gravitate excepțională.

Pentru a strânge mâna cuiva un bărbat se va ridica. Doamnele nu trebuie să se ridice decât pentru a da mâna unei persoane mai în vârstă sau pe care vor s-o onoreze în mod special.

Se spune că modul în care strângi mâna celuilalt îți dezvăluie firea. Nu trebuie să avem o mână moale sau una care o zdrobește pe a celuilalt. Nu apucam doar vârful degetelor.

Se va evita strângerea mâinii pe deasuprea alteia, în cruce, gestul fiind total lipsit de eleganță. Ordinea priorităților este următoarea: doamnele între ele, doamnele și domnii, domnii între ei.

Strângerea mâinii poate însemna și altceva decât salutul. Se strânge mâna și pentru a marca încheierea unei afaceri, pentru a sublinia condoleanțele, felicitările, o rugăminte, o mulțumire sau o scuză.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare