Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

27 ianuarie: Florin Piersic, unul dintre cei mai iubiţi actori români, împlinește 86 de ani

Ziarul Unirea

Publicat

în

27 ianuarie: Florin Piersic, unul dintre cei mai iubiţi actori români, împlinește 86 de ani

La 27 ianuarie 1936, la Cluj, se năștea Florin Piersic, unul dintre cei mai iubiţi actori români. A absolvit Liceul de băieţi nr. 3 din Cluj (fostul Seminar Pedagogic), apoi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, promoţia 1957, fiind coleg de generaţie cu artişti precum Leopoldina Bălănuţă, Ioana Bulcă, Ica Matache, Lucia Mara, Dumitru Furdui, Cosma Braşoveanu şi alţii, conform site-ului http://www.istoriafilmuluiromanesc.ro.

Spectacolul său de absolvire a fost „Peer Gynt” de Henrik Ibsen, iar doi ani mai târziu a debutat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, obţinând rolul principal în „Discipolul diavolului” de George Bernard Shaw. Au urmat roluri în piesele „Tragedia optimistă” de Vsevolod Vişnevski, „Oameni şi şoareci” de John Steinbeck sau „Orfeu în Infern” de Tennessee Williams, care i-au scos în evidenţă talentul şi naturaleţea, scrie site-ul Teatrului Naţional Bucureşti – www.tnb.ro.

Elit - Gustul Desăvârșit

Pe parcursul bogatei sale cariere, a interpretat zeci de roluri pe scena Naţionalului bucureştean, în piese ca „Act veneţian” de Camil Petrescu, „Zbor deasupra unui cuib de cuci” de Dale Wasserman, „Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu, „Idiotul” după F.M. Dostoievski , „Logodnicele aterizează la Paris” de Marc Camoletti, „Cartea lui Ioviţă” de Paul Everac şi multe altele, conform tnb.ro.

Celebritatea şi popularitatea actorului nu se datorează doar rolurilor sale de pe scenă, ci şi celor interpretate în cinematografie. Florin Piersic are o bogată activitate în filmul românesc, jucând în peste 55 de pelicule. Debutul în film s-a produs cu „Ciulinii Bărăganului”, în 1957, interpretând rolul lui Tănase, potrivit site-ului https://www.imdb.com/. Şi-a evidenţiat talentul în „Neamul Şoimăreştilor” (1965), regizat de Mircea Drăgan, apoi în filmul care l-a făcut cunoscut – „De-aş fi… Harap Alb” (1965), regizat de Ion Popescu-Gopo.

Citește și: Peripețiile lui Florin Piersic la volanul Fordului de lux condus în comunism: ”L-am adus de la Viena în două zile, n-aveam carnet, n-aveam nimic“

Din bogata sa filmografie amintim: „Celebrul 702” (1961), „Tunelul” (1966), „Şapte băieţi şi o ştrengăriţă” (1967), „Columna” (1968), „Mihai Viteazul” (1971), „Aventuri la Marea Neagră” (1972), „Explozia” (1973), „Fraţii Jderi” (1974), „Un August în flăcări” (1974), „Ştefan cel Mare – Vaslui 1475” (1975), „Elixirul tinereţii” (1975), „Pintea” (1976), „Cuibul salamandrelor” (1976), „Eu, tu şi… Ovidiu” (1978), „Regăsire” (1977), „O lebădă iarna” (1983), „Rămăşagul” (1985), „În fiecare zi mi-e dor de tine” (1988), „Fix alert” (2004), „Eminescu versus Eminem” (2005) – în ultimele două filme amintite jucând împreună cu fiul său Florin Piersic jr., care semnează regia şi scenariul, precizează site-ul https://www.imdb.com/.

Rolurile sale celebre din filme rămân cele de haiduci – Anghel Şaptecai sau Grigore Pintea, însă cel mai cunoscut şi îndrăgit rol, cu care se identifică în conştiinţa publicului, este Mărgelatu – personajul cu pălărie şi mantie neagră, purtând o armă cu opt ţevi scurte şi având în mână o „pălărie” de floarea-soarelui din care mănâncă seminţe – din seria filmelor regizate de Doru Năstase şi Gheorghe Vitanidis, în care făcea un cuplu artistic greu de egalat cu personajul Buză de Iepure, interpretat actorul şi cascadorul Szobi Cseh.

Florin Piersic a apărut în numeroase emisiuni de divertisment, atât la radio, cât şi la televiziune, în care a dovedit că poate să şi cânte. De altfel, el a jucat şi în filmul muzical ”Rămăşagul”, regizat de Ion Popescu Gopo, unde a interpretat rolul Zmeului, a fost personaj principal în musicalul ”Corina” de Edmond Deda (după ”Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian), în ambele având-o parteneră de duete muzicale pe Angela Similea, cu care a colaborat şi în emisiuni de divertisment TV.

În luna decembrie 2006, Florin Piersic a lansat la Cluj-Napoca DVD-ul „Omul cu 100 de chipuri”, cu înregistrări şi un interviu realizat de TVR Media, scie site-ul http://enciclopediaromaniei.ro/.

Spectacolul de teatru „Străini în noapte” de Eric Assous, în regia maestrului Radu Beligan, a avut premiera în 2007, adunând, pe parcursul a 13 ani, peste 1.280 de reprezentaţii. La început, parteneră de scenă în acest spectacol i-a fost actriţa Emilia Popescu, ulterior Florin Piersic jucând împreună cu actriţa Medeea Marinescu.
În 2009, a lansat albumul muzical ”Hoinărind printre amintiri”, care cuprinde zece piese compuse de Dan Iagnov, toate cântate de marele actor. Titlul albumului a fost şi titlul spectacolului-omagiu, din 2010, când Florin Piersic a fost sărbătorit pe scena Sălii Palatului din Capitală, la împlinirea a peste 50 de ani dedicaţi scenei şi cinematografiei româneşti.

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a (1967) ”pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”. La 30 mai 2002 a fost decorat de Preşedinţia României cu Ordinul naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, alături de alţi actori, ”pentru prestigioasa carieră artistică şi talentul deosebit prin care au dat viaţă personajelor interpretate în filme, dar şi pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”, iar în ianuarie 2016 a primit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer, „în semn de înaltă apreciere pentru remarcabilele interpretări artistice susţinute pe cele mai importante scene din ţară, pentru dragostea, înţelegerea şi talentul de care a dat dovadă în promovarea artei teatrale şi cinematografice şi a tinerelor talente”.

În 2008, a primit din partea Primăriei Capitalei diploma „In Honoris”. Universitatea de Vest din Timişoara i-a acordat, în 2014, titlul de Doctor Honoris Causa Artis.

Actorului Florin Piersic i-a fost acordat, pe parcursul anilor, titlul de ”Cetăţean de Onoare” al mai multor oraşe precum: Bacău, Cluj-Napoca, Caracal, Sighet, Suceava, Baia Mare, Oradea, Bucureşti şi Galaţi. În ianuarie 2011, numele său a fost atribuit cinematografului „Republica” din Cluj-Napoca, în incinta căruia funcţionează şi restaurantul ”La Mărgelatu”.

Actorul Florin Piersic a sosit la ceremonia de inaugurare a cinematografului care îi poartă numele călare pe un cal, fiind îmbrăcat cu o haină care amintea de personajul Mărgelatu, 2011.

La 31 ianuarie 2011, Florin Piersic a primit prima stea pe Walk of Fame-ul bucureştean, în cadrul unui proiect cultural inaugurat în Piaţa Timpului din Capitală. În 2016, actorului i-a fost acordat Premiul pentru întreaga carieră în cadrul celei de-a zecea ediţii a Galei Premiilor Gopo.

Florin Piersic a urcat pe scena Sălii Thalia alături de Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat Sibiu, pentru prima dată în istoria instituţiei, la 1 februarie 2018, pentru a interpreta rolul de narator în Suita „Peer Gynt” de Edvard Grieg.

Un spectacol dedicat aniversării actorului a fost organizat la cinematograful din Cluj care îi poartă numele, la 27 ianuarie 2019, când actorul a împlinit 83 de ani.

La 14 mai 2019, Florin Piersic a primit, la cea de-a XXVII-a ediţie a Premiilor Galei UNITER care a avut loc la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, Premiul pentru întreaga activitate, care i-a fost înmânat de Ion Caramitru. În iunie, acelaşi an, actorul a fost omagiat în cadrul celei de-a zecea ediţii a Festivalului Serile Filmului Românesc desfăşurate la Iaşi, primind şi prima stea din cele cinci de pe „The Wall of Fame”, o iniţiativă a unui hotel ieşean, dar şi titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Iaşi.

Marele artist are doi fii – Florin jr. (din prima căsătorie, cu actriţa Tatiana Iekel) şi Daniel (din a doua căsătorie, cu actriţa Ana Szeles).

Sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

27 septembrie – Ziua Internațională a persoanelor cu deficiențe de auz. Peste 300 de milioane de persoane din întreaga lume sunt afectate de pierderea auzului

Ziarul Unirea

Publicat

în

La 28 septembrie este marcată Ziua Internațională a persoanelor cu deficiențe de auz. Evenimentele organizate pentru acest eveniment pot fi diferite — de la expoziție tematică la conferințe, expoziții de artă, festivaluri de film, expoziții istorice, evenimente sportive etc.

Scopul acestor acțiuni este de a atrage atenția politicienilor, autorităților și a publicului larg asupra realizărilor și preocupărilor comunităților de surzi. Pe parcursul unei săptămâni, organizațiile din domeniu, din întreaga lume, sunt încurajate să desfășoare campanii de informare cu privire la activitatea pe care o desfășoară. Manifestările organizate cu acest prilej oferă și oportunitatea de a stimula creșterea eforturilor pentru promovarea drepturilor persoanelor cu deficiențe de auz din întreaga lume și de a face cunoscute nevoile acestei comunități. De asemenea, se desfășoară acțiuni de solidaritate între oameni cu deficiențe de auz și susținătorii lor.

Federația Mondială a Surzilor (DCA) a lansat prima Zi Internațională a Surzilor în 1958. Această zi, prin evenimentele organizate a fost, ulterior, extinsă la o „săptămână”. Pentru aceste evenimente a fost aleasă ultima săptămână a lunii septembrie care culminează cu Ziua Internațională a Surzilor marcată în ultima duminică a lunii.

Elit - Gustul Desăvârșit

Primul Congres Mondial al DCA a avut loc în septembrie 1951 și alegerea lunii septembrie pentru a sărbători Săptămâna Internațională și Ziua Internațională a Surzilor reprezintă și marcarea a acestui eveniment.

Federația Mondială a Surzilor este o organizație internațională formată din 130 de asociații naționale ale surzilor, care, în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite, ajută toate țările, îndeosebi pentru îmbunătățirea respectării drepturilor omului în cazul persoanelor cu deficiențe de auz, mijlocind, totodată, accesul la educație și la tehnologii și servicii de informare.

Un studiu recent derulat de Organizația Mondială a Sănătății arată că 360 de milioane de persoane din întreaga lume sunt afectate de pierderea auzului, adică un procent de 5,3% din populație.

Sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

23 septembrie: Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul, prorocit că fi mare înaintea Domnului, întrecându-i pe toţii sfinţii cu mărimea darului lui Dumnezeu

Ziarul Unirea

Publicat

în

23 septembrie: Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul, prorocit că fi mare înaintea Domnului, întrecându-i pe toţii sfinţii cu mărimea darului lui Dumnezeu

În această zi, prăznuim Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul. Este o sărbătoare cu crucea neagră, deosebit de importantă mai cu seamă pentru femeile care vor, dar nu reuşesc să rămână gravide. De asemenea, rugăciunile rostite în această zi către Sfântul Ioan Botezătorul sau către Sfinţii Săi Părinţi, Zaharia şi Elisabeta, protejează copiii şi îi aduc pe calea cea dreaptă pe cei rătăciţi.

Citește și: Cele 6 sărbători închinate Sfântului Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul și Botezătorul Mântuitorului • Când îl sărbătorim pe Sfântul Ioan Botezătorul

Sfântul Arhanghel Gavriil i-a vestit lui Zaharia, în timp ce slujea la templu, că soția să Elisabeta, înaintată în vârstă, va naște un fiu care se va numi Ioan. Nașterea lui Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Zaharia, fiind înaintat în vârstă, s-a îndoit de cuvintele Arhanghelului Gavriil. Din acest motiv a rămas mut până în momentul în care şi-a botezat fiul, scrie crestinortodox.ro.

Sfântul Nicolae Velimirovici spune „Dacă dorim să știm cum se pot naște copii din părinți sterpi și vârstnici, să nu mergem să-i întrebăm pe oameni, căci nu vor avea ce să ne spună. Faptele despre care se întreabă sunt mai presus de știință naturală. Mai curând să mergem să privim la puterea lui Dumnezeu care le-a făcut pe toate din nimic, care nu a avut nevoie de părinți tineri sau vârstnici că să-l facă pe Adam. Decât să fim curioși, mai bine să dăm slavă lui Dumnezeu care ne-a descoperit puterea Să nouă păcătoșilor”.

Elit - Gustul Desăvârșit

Biserica i-a închinat Sfântului Ioan șase sărbători: zămislirea lui – 23 septembrie; nașterea – 24 iunie; soborul lui – 7 ianuarie; tăierea capului – 29 august; prima și a două aflare a capului – 24 februarie; a treia aflare a capului sau – 25 mai.

Citește și: Mesaje de Sfântul Ion. Urări de Sfântul Ion și FELICITARI de Sf Ioan Botezătorul

Biserica măreşte şi sărbătoreşte numai trei mame de ale căror zămisliri s-a minunat lumea: „Acestea au fost Sfânta şi dreapta Ana, Sfânta Elisabeta şi Prea Sfânta, Preacurata Fecioara Maria. Dreapta Ana a zămislit pe Născătoarea de Dumnezeu; Elisabeta, pe Mergătorul înainte; iar Fecioara Maria, pe Hristos, Mântuitorul nostru”. (vol. „Vieţile Sfinţilor”)

Toate aceste zămisliri s-au binevestit prin vestitor ceresc şi s-au săvârşit de darul lui Dumnezeu, dar nu fără învoirea celor ce zămisleau.

Aşadar, preotul Zaharia, tatăl Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, a primit vestea zămislirii fiului său în timp ce se afla la templu şi slujea.

Vestitorul a fost Sfântul Arhanghel Gavriil, aşa cum arată Sfântul Evanghelist Luca: „Şi i s-a arătat îngerul Domnului, stând de-a dreapta altarului tămâierii. Şi văzându-l, Zaharia s-a tulburat şi frica a căzut peste el. Iar îngerul a zis către el: Nu te teme, Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată şi Elisabeta, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-l vei numi Ioan” (Luca 1, 11-13).

Citește și: Mesaje de Sfântul Ioan. Felicitări de Sfântul Ioan. Urări de Sfântul Ioan

Arhanghelul i-a prorocit şi că Ioan va fi mare înaintea Domnului, întrecându-i pe toţii sfinţii cu mărimea darului lui Dumnezeu.

Zaharia, pentru că şi el, şi Elisabeta erau foarte înaintaţi în vârstă, s-a îndoit de cuvintele Arhanghelului. Atunci, Arhanghelul Gavriil l-a certat pentru necredinţă, spunându-i că va rămâne mut până la naşterea pruncului (Luca 1, 18-20).

Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul s-a petrecut cu şase luni înainte de Buna Vestire a Arhanghelului Gavriil către Fecioara Maria.

Sursa: agerpres.ro, romaniatv.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

23 septembrie: Echinocţiul de toamnă 2022 marchează începutul toamnei din punct de vedere astronomic. Tradiții și obiceiuri

FURDUI Alexandru

Publicat

în

23 septembrie: Echinocţiul de toamnă 2022 marchează începutul toamnei din punct de vedere astronomic. Tradiții și obiceiuri

În 2022, echinocțiul de toamnă va avea loc pe 23 septembrie, la ora 4:04. Acesta este momentul când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°. După echinocțiul de toamnă, ziua devine tot mai mică, iar noaptea tot mai mare, până la solstițiul de iarnă. Acesta va avea loc pe 21 decembrie 2022.

Cuvântul „echinocțiu” provine din cuvântul francez „„équinoxe”, care provine la rândul lui din latinescul „„aequinoctium”. Fenomenul nu are loc în același an, datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De regulă, echinocțiul de toamnă se produce pe 21, 22, 23 sau 24 septembrie.

Echinocțiul de toamnă 2022. Tradiții și obiceiuri

Elit - Gustul Desăvârșit

Se spune că echinocţiul de toamnă este momentul care marchează echilibrul dintre masculin şi feminin, lumină şi întuneric, dar şi dintre viaţă şi moarte, potrivit scrierilor folclorice.

Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, în zona Polului Nord începe noaptea polară. Pe de cealaltă parte, în zona Polului Sud, Soarele va fi deasupra liniei orizontului. Acest fenomen va dura 6 luni, până la echinocțiul de primăvară.

Se spune că, după cum va fi vremea în această zi, așa va fi și anul viitor. De asemenea, dacă va ploua în dimineața zilei de 23 septembrie, primăvara va fi una ploioasă. Însă, dacă va fi soare la amiază, va fi un an bun.

În această zi se bat nucile și se scutură merele și gutuile. Conform tradiției populare, florile sunt supărate în această zi și plâng. Pentru a rămâne frumoase și sănătoase pe tot parcursul iernii, ele trebuie sfințite cu mir. Astfel vor supraviețui pe tot parcursul iernii.

În ziua în care începe sezonul de toamnă, se duc la biserică prune. După ce sunt sfințite, pot vindeca diferite boli. Potrivit tradiției, ultimele fructe din pom trebuie lăsate pentru Mama Natură. În această zi se prepară și mustul din primii struguri culeși.

Echinocțiul de toamnă reprezintă încheierea muncilor agricole și sărbătorirea recoltelor, în mediul rural. De asemenea, legumele și fructele care au fost culese se duc la preot pentru a fi sfințite și date de pomană la cei săraci. După ce sunt sfințite bucatele, se spune că au puteri tămăduitoare.

Sursa: playtech.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea