24 octombrie 2025 | Sociologul Alin Tomuș, lansare de carte la Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române

Sociologul Alin Tomuș, lansare de carte la Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române

Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române va găzdui, vineri, 24 octombrie, de la ora 11.30, lansarea unui volum al sociologului albaiulian Alin Tomuș.

Lucrarea „Interes față de politică și atașament partinic” a văzut lumina tiparului în acest an la Editura Pro Universitaria din București. „Istoria acestei lucrări este similară, cred, cu parcursul fiecărui doctorand în domeniul sociologiei și aduce în fața cititorilor un efort de cercetare care s-a întins pe o perioadă de mai bine de șase ani. La baza acestei cărți stă, așa după cum știți, teza mea de doctorat. În acest sens nu am cum să nu îl menționez pe coordonatorul tezei mele de doctorat, domnul prof.univ.dr. Mircea Comșa, pe domnul prof.univ. dr. Dan Chiribucă și desigur, pe domnul conf.univ.dr. Lucian Marina fără de care nu aș fi ajuns până aici”, spune Alin Tomuș.

„Din punct de vedere personal, sociologia politică, a reprezentat mereu un colț de pasiune, în sensul în care societatea democratică în care cred și pe care o văd în sensul unui proces care are nevoie de evoluție, are la bază fenomene legate de participarea politică și de atașament partinic, concepte pe care, cu cât le înțelegem mai bine cu atât putem crește calitatea vieții democratice în România. Din punctul de vedere al găsirii drumului către lumina tiparului nu pot să nu subliniez faptul că această carte pe care o consider utilă domeniului despre care vorbim, nu ar fi apărut fără sprijinul financiar al Consiliului Județean Alba, fără sprijinul logistic al Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba.

Există o lungă listă de nume care ar trebui menționate, dar, din lipsa spațiului editorial o să îi menționez pe domnii Ion Dumitrel și Silvan Stâncel și desigur pe sufletul acestui demers editorial, doamna Daniela Floroian. Editurii Pro Universitaria îi mulțumesc pentru profesionalism, încredere și susținere. Istoria despre care vorbiți, nu se putea scrie în liniile sale corecte, fără doamna dr. Simona Stănescu coordonatorul seriei de Științe Psiho-Sociale a acestei edituri sau fără doamna Dana Căpriceriu.

Așadar istoria acestei lucrări, dincolo de muncă, rapoarte de cercetare, speranțe îngrijite cu nopți nedormite, este una a recunoștinței față de un număr impresionant de oameni care au crezut că este posibil. Și iată că a fost și iată că povestea merge mai departe cu un sincer mulțumesc”, precizează sociologul albaiulian într-un interviu acordat publicației „România socială”.

Acesta a trecut în revistă și elementele de noutate aduse de volumul său față de literatura din domeniu: „Am constatat, spre exemplu că există variabile independente care explică variația interesului față de politică și care nu țin de un model general european, ci probabil de variabile specifice fiecărei țări (nu am putut identifica modele de regresie cu varianță explicată mare, peste 40%). Variabilele subsumate socializării politice au astfel un impact important, dar setul de variabile explicative ar trebui să fie mult mai larg, aspect ce ar trebui studiat pe alte date de cercetare.

În general rolul variabilelor ce țin de socializarea politică (raportarea la sistemul politic, toleranță, încredere, informare, activism civic și politic) pare a fi mai important, pe modelele explicative analizate, decât cel al variabilelelor „clasice”, gen, vârstă și educație.Atașamentul partinic (măsurat prin variabila „cât de apropiat ești de un partid politic”) explică o anumită variație a interesului față de politică, dar în general nu foarte mult. Cel mai notabil rezultat este că, în rândul tinerilor din România, s-a înregistrat cel mai important efect al variabilei atașament partinic asupra interesului față de politică, comparativ cu toate eșantioanele analizate în cadrul studiului.

Primul studiu empiric cu date primare, pe care îl prezintă cartea, a fost realizat pe un eşantion de 606 participanţi (248 studenţi, 193 mame, 165 taţi) din România, cu ajutorul unei anchete pe bază de chestionar. Acest studiu a vizat cunoașterea interesului studenților și a părinților acestora faţă de viața politică, socială, precum și identificarea atitudinilor civice ale acestora. Rezultatele au indicat faptul că studenţii sunt mai puţin interesaţi de politică decât părinţii lor, manifestă un ataşament partinic mai puţin intens, consideră subiectele politice drept complicate şi indică un nivel mai scăzut de încredere în instituţii comparativ cu părinţii lor. Totodată, analizele au evidenţiat existenţa unei concordanţe privind interesul faţă de politică şi ataşamentul partinic între studenţi şi părinţii lor, cu un nivel mai ridicat în rândul fetelor”.

Potrivit lui Alin Tomuș, una dintre direcțiile viitoare de cercetare utile și necesare se leagă de influența rețelelor de socializare asupra comportamentelor electorale.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI