21 octombrie 1754 – Se inaugurează primele şcoli din Blaj, iar oraşul devine centrul învăţământului românesc din Transilvania
Pe 21 octombrie 1754 se inaugurau primele şcoli din Blaj, nucleul viitorului seminar şi gimnaziu. Din acest moment, Blajul va deveni centrul învăţământului românesc din Transilvania.
Şcolile din Blaj au fost constituite sub patronajul Bisericii Române Unite cu Roma (Biserica Greco-Catolică), constituind nucleul viitorului seminar şi gimnaziu din Blaj. Datorită acestor şcoli Blajul va fi supranumit „Mica Romă”. Iniţiativele de fondare a unor şcoli româneşti, încep de la marele luptător pentru drepturile poporului român din Transilvania, Episcopul martir Inocenţiu Micu-Klein (1692-22 septembrie 1768) care adresează Împăratului Carol al VI-lea, o serie de memorii cerând înlăturarea discriminărilor şi nedreptăţilor ce se făceau românilor. Într-un memoriu din 1732, episcopul arăta necesitatea imperioasă a înfiinţării de şcoli pentru “fiii neamului nostru”.
După surghiunirea episcopului Inocenţiu, urmaşul său la conducerea Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică), episcopul Petru Pavel Aron (1709-9 martie 1764) înfiinţează, printr-un document din 11 octombrie 1754, şcolile din Blaj pe care le numeşte metaforic “fântâni ale darurilor”.
Este vorba, pentru început, de trei şcoli: Şcoala de obşte (elementară) – pentru învăţarea citirii, scrierii, socotirii şi “cântării” în limba română, “nici o plată de la ucenici aşteptându-se”, Şcoala latinească (de grad mediu) care va deveni gimnaziu şi liceu şi Şcoala de preoţie, mai târziu seminar, apoi Academie Teologică. Şcolile erau frecventate de fiii ţăranilor iobagi români şi ai oamenilor săraci de la oraşe.
De pe băncile Şcolilor din Blaj, au absolvit, următorii membrii ai Academiei Române: Nicolae Densuşianu, Ion Bianu, Ion Agârbiceanu, Zenovie Pâclişanu, Gheorghe Suciu, Octavian Fodor, Emil Negruţiu.
Sursa: infoazi.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Ce nu ai voie să faci în zilele cu cruce neagră în calendarul ortodox: Tradiții și superstiții pe care credincioșii trebuie să le respecte
Ce nu ai voie să faci în zilele cu cruce neagră în calendarul ortodox: Reguli, tradiții și superstiții pe care credincioșii trebuie să le respecte În calendarul ortodox, sărbătorile marcate cu cruce neagră sunt zile sfinte de mare evlavie, dedicate adesea unor sfinți importanți care ne călăuzesc prin exemplul lor de credință și viață virtuoasă. […]
Sfânta Sofia, cea plină de înțelepciune, ocrotitoarea mamelor și fiicelor, pomenită pe 17 septembrie. Sfanta Mucenita Sofia si fiicele sale, Pistis, Elpis si Agapis sunt praznuite pe 17 septembrie. Au vietuit in Italia si au patimit in timpul domniei lui Adrian (117-138). Sofia, nume grecesc, inseamna intelepciune. Ea a avut trei fiice pe care si […]
16 septembrie – Leul este instituit ca monedă a țării. Istoria monedei naționale
Ziua monedei naționale • Istoria leului ca monedă națională Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “leu”. Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului […]