170 de ani de la Marea Adunare de la Blaj. Cuvântarea epocală a lui Simion Bărnuțiu în Catedrala orașului:”Libertatea unui popor este bunul lui cel mai înalt”
În plus, îndemna pe români să lupte pentru independenţă: „Nu vă nemţiţi, nu vă ruşiţi, nu vă unguriţi nici voi, rămâneţi credincioşi neamului şi limbii voastre; apăraţi-vă ca fraţii cu puteri unite în pace şi în răsboi”. „Vorbele lui au răsunat atunci ca profeţiile biblice căzând ca loviturile de trăznet asupra lanţurilor libertăţii noastre, ridicând un imn de slavă naţionalismului liber”, punctează Marin Pop.
Acesta consideră că meritul nepieritor al lui Simion Bărnuţiu este nu numai că a afişat un program politic, ci mai ales că a crezut cu fanatism în el, „arătând calea care trebuia urmată de către români, cu aproape un secol înainte de realizarea lui, la 1 Decembrie 1918. El a anticipat o Europă a naţiunilor pe baza principiului de naţionalitate, o caracteristică esenţială a continentului european în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”.
Adunarea Naţională de la Blaj şi-a însuşit întocmai discursul marelui om politic, făcându-l temelia revoluţiei românilor din Transilvania. „Scopul era ştergerea trecutului cu toate mizeriile sale şi întemeierea unei naţiuni române libere, pentru un viitor liber”, subliniază cercetătorul ştiinţific.
Celebrul discurs rostit in 14 mai 1848 in catedrala Blajului, a devenit platforma de gandire a Adunarii de la Blaj din 3 / 15 mai 1848, pe care o va adopta si Avram Iancu in lupta armata. Discursul lui Simion Barnutiu, ce mai mare opera oratorica din istoria romanilor, exprima calitatile de cugetator european ale „aredeleanului de fier”, adeptul ideii ca „fara nationalitate, nu e libertate”.
Adunarea Nationala de la Blaj l-a investit in functia de vicepresedinte al adunarii, continuandu-si activitatea revolutionara ca vicepresedinte ai Comitetului permanent din Sibiu, presedinte al Comitetului Natiunii si al Comitetului de pacificatiune de la Sibiu.
Cu o pregatire juridica inceputa la Sibiu si desavarsita la Viena si Parma, dupa revolutie Simion Barnutiu pleaca la Iasi, unde dupa un profesorat stralucit la Academia Mihaileana, ajunge primul rector al Universitatii Iesene, infiintata de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 1860. A tinut cursuri de isotria dreptului roman, de drept natural, public si privat, de logica, psihologie si filosofie, publicand si lucrari in aceste domenii: Dreptul public al romanilor, Psihologia empirica, Logica si altele.
Între anii 1842-1846, secondat de colegii şi elevii care-i împărtăşeau ideile, Bărnuţiu s-a implicat şi prin scrieri şi cuvântări în lupta împotriva atacului masiv al maghiarimii în problema deznaţionalizării românilor din Transilvania. Tot atunci avea loc şi un proces cu episcopul Lemeni, în urma căruia Bărnuţiu şi o parte dintre colegi au fost înlăturaţi din funcţia de profesor, iar unii elevi exmatriculaţi. A plecat la Sibiu, unde l-au şi surprins evenimentele anului revoluţionar 1848, pentru a studia Dreptul la Academia Săsească. Activitatea sa în Revoluţia de la 1848 din Transilvania îl va consacra drept dintre fruntaşi, Bărnuţiu redactând manifeste, proclamaţii, apeluri, scriind articole, semnând acte.
A sfârşit în 28 mi 1864, la locul numit Gorgana, aparţinător satului sălăjean Sînmihaiu Almaşului. Nepotul său, Ioan Maniu, care îl aducea de la Iaşi, mergând să îi aducă un pahar cu apă de la izvor, constată la întoarcere, că unchiul său trecuse la cele veşnice.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
19 noiembrie: Ziua Cercetătorului și Proiectantului din România. Coincide cu ziua de naștere a savantului George Emil Palade
19 noiembrie: Ziua Cercetătorului și Proiectantului din România. Coincide cu ziua de naștere a savantului George Emil Palade În fiecare an, la 19 noiembrie, România sărbătorește Ziua Cercetătorului și Proiectantului, un prilej de recunoaștere a contribuției oamenilor de știință, inginerilor, proiectanților și tuturor specialiștilor care, prin muncă, pasiune și creativitate, contribuie la dezvoltarea cunoașterii și […]
19 noiembrie 2026 – 252 de ani de la nașterea la Sebeș a lui Vasile Moga, primul episcop ortodox al Transilvaniei după reinstaurarea ierarhiei bisericești
19 noiembrie 2026 – 252 de ani de la nașterea la Sebeș a lui Vasile Moga, primul episcop ortodox al Transilvaniei după reinstaurarea ierarhiei bisericești Personalitate marcantă a istoriei Bisericii Ortodoxe din Transilvania, Vasile Moga a rămas în memoria istorică drept primul episcop ortodox al românilor transilvăneni după o lungă perioadă în care aceștia nu […]
17 noiembrie – Ziua Internațională a Studenților: O zi a solidarității, libertății și dreptului la educație
17 noiembrie – Ziua Internațională a Studenților: O zi a solidarității, libertății și dreptului la educație Ziua Internațională a Studenților este marcată în fiecare an, la 17 noiembrie, în întreaga lume, fiind un prilej de recunoaștere a rolului pe care tinerii îl au în societate, în dezvoltarea educației, în apărarea democrației și în promovarea drepturilor […]