170 de ani de la Marea Adunare de la Blaj. Cuvântarea epocală a lui Simion Bărnuțiu în Catedrala orașului:”Libertatea unui popor este bunul lui cel mai înalt”

Publicat

acum 7 ani

în

14 mai 2018

Ziarul Unirea

În 15 mai 1848, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, 40.000 de suflete s-au adunat pentru a-şi expune revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, după nemulțumirile românilor cu privire la dezideratul revoluţionarilor maghiari de a uni principatul transilvănean cu Regatul Ungariei.

Unul dintre cei care au jucat un rol important în pregătirea evenimentului istoric a fost tribunul paşoptist, sălăjeanul Simion Bărnuţiu. Apogeul activităţii sale revoluţionare a fost cuvântarea epocală rostită în 14 mai, în Catedrala de la Blaj, în care făcea apel la trezirea conştiinţei naţionale, prin evocarea trecutului istoric. În discursul considerat cel mai important document revoluţionar românesc din secolul al XIX-lea, el a formulat crezul politic al românilor din Ardeal, subliniind că „libertatea unui popor este bunul lui cel mai înalt şi naţionalitatea e libertatea lui cea din urmă (…) E coarda inimii ei cea mai personală, proprietatea ei cea mai naţională, inima ei, sufletul ei, podoaba ei”.

În plus, îndemna pe români să lupte pentru independenţă: „Nu vă nemţiţi, nu vă ruşiţi, nu vă unguriţi nici voi, rămâneţi credincioşi neamului şi limbii voastre; apăraţi-vă ca fraţii cu puteri unite în pace şi în răsboi”. „Vorbele lui au răsunat atunci ca profeţiile biblice căzând ca loviturile de trăznet asupra lanţurilor libertăţii noastre, ridicând un imn de slavă naţionalismului liber”, punctează Marin Pop.

Acesta consideră că meritul nepieritor al lui Simion Bărnuţiu este nu numai că a afişat un program politic, ci mai ales că a crezut cu fanatism în el, „arătând calea care trebuia urmată de către români, cu aproape un secol înainte de realizarea lui, la 1 Decembrie 1918. El a anticipat o Europă a naţiunilor pe baza principiului de naţionalitate, o caracteristică esenţială a continentului european în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”.

Adunarea Naţională de la Blaj şi-a însuşit întocmai discursul marelui om politic, făcându-l temelia revoluţiei românilor din Transilvania. „Scopul era ştergerea trecutului cu toate mizeriile sale şi întemeierea unei naţiuni române libere, pentru un viitor liber”, subliniază cercetătorul ştiinţific.

Născut într-o familie săracă, în localitatea Bocşa, judeţul Sălaj, în 21 iulie 1808, Simion Bărnuţiu a urmat clasele primare la Şimleu Silvaniei, apoi la Gimnaziul Romano-Catolic din Carei. Între 1825-1826 a învăţat la Liceul Greco-Catolic din Blaj, iar următorii trei ani i-a dedicat studiului teologiei. Activitatea profesională a început-o tot la Blaj, unde a fost, pe rând, profesor de sintaxă la gimnaziul din localitate, arhivar la consistoriu, profesor de filozofie şi notar consistorial. Va reveni la catedra de filozofie în anul 1839, când va propune această materie în „limba naţională”, după ce la anul 1834 introdusese „dreptul firei” în limba română.

Simion Barnutiu a fost primul profesor care a predat elevilor blajeni notiuni de drept si filosofie romana, pentru o mai buna intelegere de catre acestia a straii natiunii romane. Manifestarile si documentele anului 1848 poarta amprenta acestui „altel al romantismului”.

Celebrul discurs rostit in 14 mai 1848 in catedrala Blajului, a devenit platforma de gandire a Adunarii de la Blaj din 3 / 15 mai 1848, pe care o va adopta si Avram Iancu in lupta armata. Discursul lui Simion Barnutiu, ce mai mare opera oratorica din istoria romanilor, exprima calitatile de cugetator european ale „aredeleanului de fier”, adeptul ideii ca „fara nationalitate, nu e libertate”.

Adunarea Nationala de la Blaj l-a investit in functia de vicepresedinte al adunarii, continuandu-si activitatea revolutionara ca vicepresedinte ai Comitetului permanent din Sibiu, presedinte al Comitetului Natiunii si al Comitetului de pacificatiune de la Sibiu.

Cu o pregatire juridica inceputa la Sibiu si desavarsita la Viena si Parma, dupa revolutie Simion Barnutiu pleaca la Iasi, unde dupa un profesorat stralucit la Academia Mihaileana, ajunge primul rector al Universitatii Iesene, infiintata de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 1860. A tinut cursuri de isotria dreptului roman, de drept natural, public si privat, de logica, psihologie si filosofie, publicand si lucrari in aceste domenii: Dreptul public al romanilor, Psihologia empirica, Logica si altele.

Între anii 1842-1846, secondat de colegii şi elevii care-i împărtăşeau ideile, Bărnuţiu s-a implicat şi prin scrieri şi cuvântări în lupta împotriva atacului masiv al maghiarimii în problema deznaţionalizării românilor din Transilvania. Tot atunci avea loc şi un proces cu episcopul Lemeni, în urma căruia Bărnuţiu şi o parte dintre colegi au fost înlăturaţi din funcţia de profesor, iar unii elevi exmatriculaţi. A plecat la Sibiu, unde l-au şi surprins evenimentele anului revoluţionar 1848, pentru a studia Dreptul la Academia Săsească. Activitatea sa în Revoluţia de la 1848 din Transilvania îl va consacra drept dintre fruntaşi, Bărnuţiu redactând manifeste, proclamaţii, apeluri, scriind articole, semnând acte.

A sfârşit în 28 mi 1864, la locul numit Gorgana, aparţinător satului sălăjean Sînmihaiu Almaşului. Nepotul său, Ioan Maniu, care îl aducea de la Iaşi, mergând să îi aducă un pahar cu apă de la izvor, constată la întoarcere, că unchiul său trecuse la cele veşnice.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Alte articole etichetate cu:170 de ani cuvantarea Libertatea Marea Adunare de la Blaj popor Simion Bărnutiu

Publicitate

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

Cum urăm ”Crăciun fericit” în toate limbile europene: Cel mai des folosit mesaj de sărbători pentru cei dragi

Publicat

acum 20 de ore

în

22 decembrie 2024

Ziarul Unirea

Cum urăm ”Crăciun fericit” în toate limbile europene: Cel mai des folosit mesaj de sărbători pentru cei dragi Doar o singură zi ne mai desparte de sărbătoarea Crăciunului, iar mulți dintre cei care vor sărbători nu sunt întotdeauna aproape de cei dragi. Centrul InfoCons a făcut o listă cu urarea „Crăciun fericit” scrisă în toate […]

Citește mai mult

170 de ani de la Marea Adunare de la Blaj. Cuvântarea epocală a lui Simion Bărnuțiu în Catedrala orașului:”Libertatea unui popor este bunul lui cel mai înalt”

Secțiune Știri sub articolul principal

Ultimele știri publicate în Ziarul Unirea

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Cum urăm ”Crăciun fericit” în toate limbile europene: Cel mai des folosit mesaj de sărbători pentru cei dragi

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Record istoric pentru România: Aproximativ 200 de km de autostradă și drumuri express construite în 2024

Ciclon puternic peste România: Crăciun ”ca pe vremuri” cu ninsori abundente, vânt puternic și vreme geroasă

Știrea Zilei

Tânăr de 20 de ani, din Ciugud, condamnat la închisoare cu suspendare, după ce a provocat un accident mortal: Victima, chiar tatăl său

Psihoza „teroristă”, la Alba Iulia. Un maior din Miliția Alba ucis din „eroare de fapt” la Revoluția din decembrie 1989

Curier Județean

FOTO | ACCIDENT rutier la Șard: Un șofer a intrat cu mașina într-un stâlp de electricitate

Primăria Abrud va da în judecată Ministerul Investiţilor şi Proiectelor Europene: Motivul, anularea corecțiilor financiare de 10% din valoarea unui proiect

Politică Administrație

Florin Roman, președinte al Comisiei de Administrație Publică a Camerei Deputatilor și vicelider al grupului PNL în Comisia de Muncă, în noul Parlament

Cum şi-au împărţit partidele ministerele: PNL s-a ales cu 6, UDMR cu 2 și PSD cu 8. Care sunt posibilii miniștri

Opinii Comentarii

Cum urăm ”Crăciun fericit” în toate limbile europene: Cel mai des folosit mesaj de sărbători pentru cei dragi

Mesaje de Crăciun în limba maghiară. Urări și felicitări care fac mai frumoase sărbătorile celor dragi

Secțiune Articole Similare

Articole Similare