1 MAI, Ziua Muncii: Ce semnificație are și care este povestea faimoșilor mici
1 MAI, Ziua Muncii: Ce semnificație are și care este povestea faimoșilor mici
Data de 1 mai este cunoscută și ca Ziua Internațională a Muncii, sărbătorită în multe țări, inclusiv în România. Pentru majoritatea țărilor din Europa, inclusiv la noi, 1 Mai – Ziua Muncii este zi libera legală. Află cum a apărut și ce semnificație are 1 Mai – Ziua Muncii.
În țara noastră, 1 Mai, Ziua Muncii, a fost sărbătorită prima dată în 1890, în timpul domniei lui Carol I. Ziua a devenit sărbătoare națională în perioada comunismului când erau organizate manifestații propagandistice de amploare pe marile bulevarde și pe stadioanele din toată țara.
Citește și: MESAJE DE 1 MAI muncitoresc. SMS-uri, FELICITARI şi URĂRI care pot fi trimise de Ziua Internaţională a Muncitorilor
După căderea comunismului, românii au renunțat la festivitățile propagandistice de 1 Mai. Ziua a fost, însă, marcată prin organizarea de evenimente sociale, în aer liber. Astfel, în această perioadă a anului oamenii își organizează mini-vacanțe la mare sau la munte, sau merg la picnic pentru a face grătare în aer liber, alături de prieteni și familie.
1 Mai, Ziua Muncii. Povestea micului
Deși sunt considerați o specialitate românească, micii sunt disputați de România, Bulgaria, Grecia, Serbia și Turcia. Povestea micului pe care românii îl servesc de 1 mai își are originile undeva în secolul XIX-lea, în Balcani.
Legenda românească spune însă că micii ar fi fost inventați în secolul al XIX-lea, într-o seară, la hanul La Iordachi din București, binecunoscut pentru cârnații săi. Mai precis, în centrul istoric al Bucureștiului, în 1957, s-a deschis restaurantul care a ajuns să inventeze micii, dar și să transforme acest preparat într-unul foarte popular. Într-o zi, Iordache Ionescu a rămas fără mațe pentru cârnații săi, preparatul preferat al clienților săi.
Citește și: VIDEO: 1 MAI. Cum se sărbătorea Ziua Muncii pe vremea lui Ceauşescu: manifestaţii grandioase cu mii de muncitori şi ţărani
El a avut însă inspirație și a pus carnea direct pe grătar. Așa au apărut micii. Moghazehi Mehrzad, unul dintre pasionaţii artei culinare, povesteşte că micul este de fapt un kebap, preparat cu ajutorul a numeroase condimente şi ierburi aromate. „Din reţeta originală de mici fac parte chimenul şi ienibaharul, condimente folosite foarte des de turci, fiind adaptată de fiecare zonă după gusturile şi obiceiurile culinare“ , precizează acesta. Astfel, celebrul preparat are o istorie de peste patru secole.
În zilele noastre, micii se bucură de o popularitate la fel de mare. Nu doar micii, ci și “micii mari”, așa cum au fost numiți cei vânduți pe Dealul Negru. Astfel, aproape toți cei care trec pe DN7, drumul care leagă Pitești de Râmnicu Vâlcea, fac popas la Dedulești, ca să mănânce “un mic mare”. Zilnic, aici sunt vânduți între 1.500 şi 2.000 de mititei.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Guvernul prelungește termenul pentru proiectele PNRR din Sănătate: Spitalele și digitalizarea au răgaz până la finalul lui august 2026
Guvernul prelungește termenul pentru proiectele PNRR din Sănătate: Spitalele și digitalizarea au răgaz până la finalul lui august 2026 Ministerul Sănătății a decis prelungirea termenului de implementare pentru proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din domeniul Sănătății. Potrivit unui ordin semnat de ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, și publicat în […]
România accelerează înzestrarea Armatei: Banii pentru Piranha, redirecționați către noi vehicule de luptă
România accelerează înzestrarea Armatei: Banii pentru Piranha, redirecționați către noi vehicule de luptă Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că România finalizează la termen proiectele de achiziții din cadrul programului SAFE, subliniind că niciun euro din fondurile alocate nu va fi pierdut. Oficialul a prezentat și motivele pentru care unul dintre cele 11 […]
România copiilor epuizați: Un sfert dintre ei declară că se simt frecvent triști, iar peste jumătate acuză stări persistente de oboseală
România copiilor epuizați: Un sfert dintre ei declară că se simt frecvent triști, iar peste jumătate acuză stări persistente de oboseală Un sfert dintre copiii români declară că se simt frecvent triști, iar peste jumătate acuză stări persistente de oboseală, potrivit unor studii recente realizate de organizații internaționale și instituții implicate în monitorizarea sănătății emoționale […]