1 MAI, Ziua Muncii: Ce semnificație are și care este povestea faimoșilor mici
1 MAI, Ziua Muncii: Ce semnificație are și care este povestea faimoșilor mici
Data de 1 mai este cunoscută și ca Ziua Internațională a Muncii, sărbătorită în multe țări, inclusiv în România. Pentru majoritatea țărilor din Europa, inclusiv la noi, 1 Mai – Ziua Muncii este zi libera legală. Află cum a apărut și ce semnificație are 1 Mai – Ziua Muncii.
În țara noastră, 1 Mai, Ziua Muncii, a fost sărbătorită prima dată în 1890, în timpul domniei lui Carol I. Ziua a devenit sărbătoare națională în perioada comunismului când erau organizate manifestații propagandistice de amploare pe marile bulevarde și pe stadioanele din toată țara.
Citește și: MESAJE DE 1 MAI muncitoresc. SMS-uri, FELICITARI şi URĂRI care pot fi trimise de Ziua Internaţională a Muncitorilor
După căderea comunismului, românii au renunțat la festivitățile propagandistice de 1 Mai. Ziua a fost, însă, marcată prin organizarea de evenimente sociale, în aer liber. Astfel, în această perioadă a anului oamenii își organizează mini-vacanțe la mare sau la munte, sau merg la picnic pentru a face grătare în aer liber, alături de prieteni și familie.
1 Mai, Ziua Muncii. Povestea micului
Deși sunt considerați o specialitate românească, micii sunt disputați de România, Bulgaria, Grecia, Serbia și Turcia. Povestea micului pe care românii îl servesc de 1 mai își are originile undeva în secolul XIX-lea, în Balcani.
Legenda românească spune însă că micii ar fi fost inventați în secolul al XIX-lea, într-o seară, la hanul La Iordachi din București, binecunoscut pentru cârnații săi. Mai precis, în centrul istoric al Bucureștiului, în 1957, s-a deschis restaurantul care a ajuns să inventeze micii, dar și să transforme acest preparat într-unul foarte popular. Într-o zi, Iordache Ionescu a rămas fără mațe pentru cârnații săi, preparatul preferat al clienților săi.
Citește și: VIDEO: 1 MAI. Cum se sărbătorea Ziua Muncii pe vremea lui Ceauşescu: manifestaţii grandioase cu mii de muncitori şi ţărani
El a avut însă inspirație și a pus carnea direct pe grătar. Așa au apărut micii. Moghazehi Mehrzad, unul dintre pasionaţii artei culinare, povesteşte că micul este de fapt un kebap, preparat cu ajutorul a numeroase condimente şi ierburi aromate. „Din reţeta originală de mici fac parte chimenul şi ienibaharul, condimente folosite foarte des de turci, fiind adaptată de fiecare zonă după gusturile şi obiceiurile culinare“ , precizează acesta. Astfel, celebrul preparat are o istorie de peste patru secole.
În zilele noastre, micii se bucură de o popularitate la fel de mare. Nu doar micii, ci și “micii mari”, așa cum au fost numiți cei vânduți pe Dealul Negru. Astfel, aproape toți cei care trec pe DN7, drumul care leagă Pitești de Râmnicu Vâlcea, fac popas la Dedulești, ca să mănânce “un mic mare”. Zilnic, aici sunt vânduți între 1.500 şi 2.000 de mititei.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Ministrul Educației: „Degeaba dai multe teme care sunt prea grele, copilul nu le face și totul devine o corvoadă”. Câte ore ar trebui să dureze temele pentru acasă
Ministrul Daniel David: Temele nu trebuie să devină o corvoadă pentru elevi Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a atras atenția că temele pentru acasă trebuie să fie relevante și bine dozate, pentru a atinge obiectivele educaționale. „Degeaba dai multe teme care sunt prea grele, copilul nu le face și totul devine o corvoadă”, a […]
Economistul Radu Georgescu: „E foame de bani, băieți”. De ce vând băncile și fondurile de investiții active
Economistul Radu Georgescu: „E foame de bani, băieți”. De ce vând băncile și fondurile de investiții active Economistul Radu Georgescu a publicat vineri o postare în care încearcă să explice, pe înțelesul tuturor, de ce bursele și activele financiare înregistrează scăderi în această perioadă. Potrivit acestuia, principalul factor este reducerea lichidității la nivel global, determinată […]
Testul HPV nu este inclus încă în analize și decontare, deși România are cea mai mare rată a mortalității din UE cauzată de cancer de col uterin
Testul HPV nu este inclus încă în analize și decontare, deși România are cea mai mare rată a mortalității din UE cauzată de cancer de col uterin România rămâne țara cu cea mai mare mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană, cu peste 400 de decese evitabile la 100.000 de locuitori. În ciuda […]
