1 MAI, Ziua Muncii: Ce semnificație are și care este povestea faimoșilor mici

1 MAI, Ziua Muncii: Ce semnificație are și care este povestea faimoșilor mici

Data de 1 mai este cunoscută și ca Ziua Internațională a Muncii, sărbătorită în multe țări, inclusiv în România. Pentru majoritatea țărilor din Europa, inclusiv la noi, 1 Mai – Ziua Muncii este zi libera legală. Află cum a apărut și ce semnificație are 1 Mai – Ziua Muncii.

În țara noastră, 1 Mai, Ziua Muncii, a fost sărbătorită prima dată în 1890, în timpul domniei lui Carol I. Ziua a devenit sărbătoare națională în perioada comunismului când erau organizate manifestații propagandistice de amploare pe marile bulevarde și pe stadioanele din toată țara.

Citește și: MESAJE DE 1 MAI muncitoresc. SMS-uri, FELICITARI şi URĂRI care pot fi trimise de Ziua Internaţională a Muncitorilor

După căderea comunismului, românii au renunțat la festivitățile propagandistice de 1 Mai. Ziua a fost, însă, marcată prin organizarea de evenimente sociale, în aer liber. Astfel, în această perioadă a anului oamenii își organizează mini-vacanțe la mare sau la munte, sau merg la picnic pentru a face grătare în aer liber, alături de prieteni și familie.

1 Mai, Ziua Muncii. Povestea micului

Deși sunt considerați o specialitate românească, micii sunt disputați de România, Bulgaria, Grecia, Serbia și Turcia. Povestea micului pe care românii îl servesc de 1 mai își are originile undeva în secolul XIX-lea, în Balcani.

Legenda românească spune însă că micii ar fi fost inventați în secolul al XIX-lea, într-o seară, la hanul La Iordachi din București, binecunoscut pentru cârnații săi. Mai precis, în centrul istoric al Bucureștiului, în 1957, s-a deschis restaurantul care a ajuns să inventeze micii, dar și să transforme acest preparat într-unul foarte popular. Într-o zi, Iordache Ionescu a rămas fără mațe pentru cârnații săi, preparatul preferat al clienților săi.

Citește și: VIDEO: 1 MAI. Cum se sărbătorea Ziua Muncii pe vremea lui Ceauşescu: manifestaţii grandioase cu mii de muncitori şi ţărani

El a avut însă inspirație și a pus carnea direct pe grătar. Așa au apărut micii. Moghazehi Mehrzad, unul dintre pasionaţii artei culinare, povesteşte că micul este de fapt un kebap, preparat cu ajutorul a numeroase condimente şi ierburi aromate. „Din reţeta originală de mici fac parte chimenul şi ienibaharul, condimente folosite foarte des de turci, fiind adaptată de fiecare zonă după gusturile şi obiceiurile culinare“ , precizează acesta. Astfel, celebrul preparat are o istorie de peste patru secole.

În zilele noastre, micii se bucură de o popularitate la fel de mare. Nu doar micii, ci și “micii mari”, așa cum au fost numiți cei vânduți pe Dealul Negru. Astfel, aproape toți cei care trec pe DN7, drumul care leagă Pitești de Râmnicu Vâlcea, fac popas la Dedulești, ca să mănânce “un mic mare”. Zilnic, aici sunt vânduți între 1.500 şi 2.000 de mititei.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---