Ziua naţională a medicului veterinar. Semnificațiile datei de 15 mai pentru medicina veterinară românească
Ziua naţională a medicului veterinar se sărbătoreşte în fiecare an la 15 mai, aceasta fiind instituită la cel de-al VI-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară, desfăşurat în anul 1994.
Data de 15 mai a fost aleasă pentru că are mai multe semnificaţii pentru medicina veterinară românească.
La 15 mai 1861, printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a început să funcţioneze Şcoala de Medicină Veterinară, în cadrul Şcolii de Medicină şi Farmacie, înfiinţată şi condusă de Carol Davilla, se arată pe site-ul www.vetonline.ro.
Pe de altă parte, zece ani mai târziu, respectiv la 15 mai 1871, 14 medici veterinari au semnat o „Declaraţiune”, care a stat la baza înfiinţării Societăţii de Medicină Veterinară, recunoscută ca persoană juridică la 4 august 1919, prin Decretul Lege nr. 3298 al Regelui Ferdinand I. La 29 iunie 1914, la un an de la cel de-al III-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară, a avut loc şedinţa de constituire a Asociaţiei Generale a Medicilor Veterinari din România, potrivit site-ului http://www.agmv.ro/, acesteia revenindu-i problemele profesionale, de ajutorare şi de deontologie, care avea să funcţioneze în paralel cu Societatea de Medicină Veterinară, ce urma să se ocupe de problemele ştiinţifice. În 1949, însă, atât activitatea Asociaţiei, cât şi cea a Societăţii au fost suspendate. La 15 mai 1971, s-a reluat activitatea Societăţii de Medicină Veterinară, iar la 17 ianuarie 1990, Societatea şi-a schimbat denumirea în Asociaţia Medicilor Veterinari din România (AMVR). La cel de-al VII-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară, Consiliul Naţional al AMVR, întrunit la 24 octombrie 1997, a stabilit revenirea Asociaţiei la denumirea de la început – Asociaţia Generală a Medicilor Veterinari din România (AGMVR).
Şcoala de Medicină Veterinară, înfiinţată în anul 1861, a obţinut, în 1883, statutul de Şcoală Superioară de Medicină Veterinară, potrivit site-ului oficial al Facultăţii de Medicină veterinară, http://fmvb.ro, în acelaşi an trecând de la Ministerul Instrucţiunii în subordinea Ministerului Agriculturii. Profesorul Alexandru Locusteanu, care se afla la conducerea instituţiei, a început demersurile pentru construirea unor clădiri proprii, achiziţionându-se, în cele din urmă, 3 ha de teren, între Splaiul Independenţei şi strada Izvor.
În anul 1921, Şcoala Superioară de Medicină Veterinară a fost transformată în Facultate, fiind, la acea vreme, singura facultate de medicină veterinară din Balcani. Până în anul 1948, Facultatea a fost integrată în Universitatea Bucureşti, iar din 1948 aparţine Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.
Profesiunea de medic veterinar este o profesie liberală şi independentă, cu organizare autonomă reglementată. În anul 1998, s-a înfiinţat Colegiul Medicilor Veterinari, care funcţionează ca formă de organizare autonomă, non-guvernamentală, apolitică şi non-profit, se arată pe site-ul cmvro.ro.
Sursa: agerpres.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
4 august 1919, armata română intră în centrul Budapestei, pentru a înlătura regimul bolşevic a lui Bela Kun. Soldaţii români au pus opinca pe Parlamentul din Budapesta
4 august 1919, armata română intră în centrul Budapestei, pentru a înlătura regimul bolşevic a lui Bela Kun. Soldaţii români au pus opinca pe Parlamentul din Budapesta Acum mai mult de 101 de ani, la 4 august 1919, armata română intra în centrul Budapestei. Acesta a fost finalul operaţiunilor militare care au adus României Transilvania. […]
3 august 1601: Bătălia de la Guruslău. Trupele lui Mihai Viteazul obțin victoria împotriva celor conduse de Sigismund Báthory
3 august 1601: Bătălia de la Guruslău. Trupele lui Mihai Viteazul obțin victoria împotriva celor conduse de Sigismund Báthory Bătălia de la Guruslău (maghiară Goroszló) – coordonată de Mihai Viteazul (1593 – 1601) în colaborare cu generalul Giorgio Basta, menită să-l înlăture pe Sigismund Báthory (1581-1598, 1599, 1601) de pe tronul Transilvaniei şi să reintegreze […]
FOTO | Turism și promovare turistică – Alba Iulia: „Drumul Prieteniei”, rută turistică între România și Bulgaria
„Drumul Prieteniei”, rută turistică între România și Bulgaria, proiect deschis la Alba Iulia În urmă cu câteva luni a avut loc la Alba Iulia deschiderea proiectului „Drumul Prieteniei”, un proiect al cărui obiectiv principal este acela de a dezvolta o rută turistică între România și Bulgaria, o rută culturală care să unească comunități situate de-o […]