Vinţu de Jos – o comună cu adevărat europeană

Interviu cu dl. Alexandru DANCIU, primarul localităţii

O vorbă românească spune că „omul sfinţeşte locul”. Ei bine, aceasta cred că i se potriveşte ca o mănuşă şi d-lui primar Alexandru Danciu, aflat în fruntea comunei Vinţu de Jos de peste 11 ani. Astfel, după ce zilele trecute l-am întâlnit la el „acasă”, adică în comună, unde ne-a însoţit cu plăcere pe nenumărate străzi pentru a ne arăta cum s-a modernizat în ultimii ani vechea comunitate a vinţenilor, n-am putut să nu observăm marea sa bucurie şi satisfacţie a lucrului bine făcut, a promisiunii duse până la capăt, aceea de a face din Vinţu de Jos o comună cu adevărat europeană. Acest lucru ne-a condus spre o altă constatare, destul de surprinzătoare pentru vremurile de criză pe care le simţim cu toţii, şi anume: Am întâlnit şi văzut un primar fericit! Fericit pentru că, deşi în toţi aceşti ani a avut de dus nenumărate bătălii pe frontul administrării localităţiilor, a iniţierii şi punerii în operă a multor proiecte economico-sociale la nivel local, trebuind să înfrunte nu de puţine ori inerţia, lenea, delăsarea, birocraţia din sistem sau chiar avariţia unora (alegându-se şi cu un infarct!) în cele din urmă, aşa după cum cu mare bucurie în suflet ne-a declarat-o, şi-a îndeplinit visul! Care vis? Acela de a lăsa vinţenilor o comună „la cheie”. Iată în continuare, în sinteză, dialogul pe care l-am avut cu domnia sa, după o vizită minuţioasă în teren (timp de aproape două ore) a localităţii, în biroul său din sediul Primăriei Vinţu de Jos. Dialog reluat de fapt, deoarece anii trecuţi am mai avut ocazia să stăm de vorbă cu domnia sa despre multe aspecte cotidiene ale administraţiei locale şi cele privind viaţa de zi cu zi a vinţenilor, lucruri pe care vi le-am împărtăşit şi dumneavoastră stimaţi cititori prin intermediul câtorva interviuri şi articole publicate în ziarul Unirea în decursul timpului.
– Domnule Alexandru Danciu, de când vă aflaţi în fruntea comunei Vinţu de Jos?
– Eu mai ştiu? Păi, hai să facem împreună o mică socoteală. Am avut un prim mandat de primar în legislatura 1990-1993. Am întrerupt mai mulţi ani, dar am fost din nou ales în fruntea vinţenilor în anul 2004. De atunci şi până în prezent n-am mai întrerupt, deci am parcurs legislatura 2004-2008, după care electoratul din localitate mi-a mai încredinţat încă un mandat, prin votul exprimat la urne în primăvara anului 2008, mandat în exerciţiul căruia mă aflu şi în prezent până la organizarea şi desfăşurarea viitoarelor alegeri locale, din anul 2012. Aşadar, însumând perioada celor trei mandate, iaca se fac vreo 11 ani, aproape 12 în momentul de faţă.

– Deşi în interviurile precedente am mai prezentat o radiografie a activităţii dumneavoastră în fruntea primăriei Vinţu de Jos, vă propunem totuşi să reluăm principalii paşi făcuţi pe linia dezvoltării şi modernizării comunei. Aşadar, care a fost primul pas? Dar următorii?
– Primul pas a fost în anii ’90, când a trebuit să redau vinţenilor ceea ce de fapt a fost a lor. Pământurile lor fuseseră luate, înainte de ’89, de către trei întreprinderi agricole de stat: IAS Oarda, IAS Petreşti şi Ferma Blandiana. Când am venit eu aici, în februarie 1991, locuitorii comunei aveau în proprietate doar 750 de hectare de teren arabil. După „războaiele” cu cele trei IAS-uri şi realizarea actelor de retrocedare, vinţenii au reuşit să-şi readucă în proprietate peste 2000 de hectare, astfel că în prezent Vinţu de Jos are în proprietate comunală (prin proprietarii individuali) o suprafaţă de peste 3000 de hectare de teren arabil, de cea mai bună calitate. Al doilea pas important l-am făcut în anul 1992, când am reuşit, împreună cu colegii din primărie, să introducem gazul metan în centrul de comună, dar şi în satele aparţinătoare (Vurpăr, Valea Vinţului, Mereteu etc.) Al treilea pas l-am făcut prin modernizarea reţelei de iluminat public stradal, respectiv prin trecerea de la iluminatul cu lămpi pe vapori de mercur, la iluminatul cu lămpi pe bază de vapori de sodiu. Am preluat o reţea de iluminat stradală cu doar 149 de lămpi de iluminat, iar în prezent funcţionează peste 700, în toate satele şi pe toate străzile comunei. Pot să vă spun că prin această modernizare, respectiv prin folosirea acestor lămpi de iluminat economicoase, pe lângă confortul pe care l-am creat pe timpul nopţii cetăţeniilor, am reuşit să reducem foarte mult cheltuielile în acest domeniu. Practic după cele 149 de lămpi pe mercur plăteam cât plătim acum pe 3 luni pentru cele 700 de lămpi de iluminat pe bază de vapori de sodiu. După rezolvarea acestor probleme stringente ale vinţenilor am trecut la următorul pas, hai să-l numim al patrulea dacă tot am făcut această enumerare, ce ţine de schimbarea la faţă a infrastructurii edilitare a comunei şi satelor aparţinătoare. În anul 2005 am iniţiat un proiect de reabilitare şi modernizare a sediului primăriei Vinţu de Jos, executându-se lucrări de igienizare, zugrăveli exterioare, montarea şi punerea în funcţiune a unei centrale pentru încălzire, dotarea tuturor birourilor cu logistică modernă (computere, copiatoare, telefoane, fax-uri) etc. Am continuat cu iniţierea unor proiecte şi realizarea unor ample lucrări de reparaţii capitale, modernizare şi dotarea cu tot ceea ce este necesar bunei funcţionări a celor trei cămine culturale din Vinţu de Jos (centru), precum şi cele din satele Vurpăr şi Mereteu. Aşa se face că, de ani buni, oamenii de aici pot să-şi organizeze şi desfăşoare, la ei acasă, toate evenimentele familiale mai importante (nunţi, botezuri, zile onomastice, parastase de pomenire a celor dragi, dar dispăruţi dintre ei etc). În anul 2007, prin surse proprii din bugetul local, am trecut la realizarea unor lucrări de extindere cu încă un corp de clădire a Şcolii Generale cu clasele I – VIII „Iuliu Maniu” din centrul de comună, lucrări în valoare de 7,5 miliarde de lei vechi. În anul 2008, la Vinţu de Jos s-a construit, aşa după cum aţi putut vedea, una dintre cele mai frumoase şi spaţioase săli de sport din judeţ, investiţie de asemenea cifrată la peste 20 de miliarde de lei vechi. Tot în perioada anilor 2008-2009 au fost modernizate şcolile generale cu clasele I – IV din satele Vinţu de Jos, Vurpăr şi Valea Vinţului. Şi au mai fost şi altele, asupra cărora nu mai insist deoarece le-aţi prezentat în ziarul dumneavoastră cu ocazia realizării altor interviuri.
– Acum haideti să vorbim puţin de proiectul depus de Primăria Vinţu de Jos pe Măsura 3.2.2 la fosta Agenţie SAPARD, actualmente Agenţia de Plăţi şi Dezvoltare Rurală, în baza căruia aţi reuşit, aşa după cum cu plăcere am constatat şi noi, să asfaltaţi toate străzile comunei şi să realizaţi reţeaua de canalizare aferentă.
– Nu mai revin acum la toate zbaterile şi eforturile pe care le-am depus cu colegii din primărie pentru iniţierea, realizarea şi depunerea proiectului. Important este că în cele din urmă am răzbit, astfel că ne-a fost aprobat proiectul intitulat „Modernizarea şi dezvoltarea comunei Vinţu de Jos, judeţul Alba” cu termen de realizare 31.03.2013. Aş menţiona totuşi că, în anul 2010, circa trei luni am fost întârziaţi în privinţa începerii lucrărilor de reabilitare şi asfaltare a străzilor, precum şi a reţelei de canalizare prin tot felul de contestaţii din partea unora care nici măcar nu s-au prezentat la licitaţiile organizate pentru adjudecarea lucrărilor, nici nu am cumpărat caietul de sarcini dar râvneau la fondurile alocate activităţii de consultanţă. Ei bine, prin acţiunea hotărâtă a mea, dar şi a altor primari din judeţ şi din ţară care au mai iniţiat asemenea proiecte pe Măsura 3.2.2 am reuşit în cele din urmă să determinăm Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, precum şi Guvernul României să modifice condiţiile de participare la licitaţiile organizate pentru câştigarea lucrărilor „arzând” şi unele etape intermediare care au frânat ani buni atragerea fondurilor structurale europene pentru asemenea investiţii, precum şi demararea lucrărilor de execuţie a lucrărilor prevăzute în proiecte. Lucrările au demarat în cele din urmă în august 2011, şi după cum aţi putut observa, în decurs de 4 luni, au fost finalizate în procentaj de peste 90 la sută. În primă fază, în baza proiectului aprobat, a fost alocată suma de un milion de euro pentru construcţia Staţiei de epurare precum şi realizarea canalizării în Vinţu de Jos, în lungime totală de 7,6 kilometri. Apoi s-au derulat cele 5 acţiuni cuprinse în Proiectul integrat „Modernizarea şi dezvoltarea comunei Vinţu de Jos, judeţul Alba: Acţiunea I – „Modernizare infrastructură rutieră Vinţu de Jos” – 16,13 kilometri; Acţiunea II – „Extindere reţea de alimentare cu apă comuna Vinţu de Jos” – 2,78 kilometri; Acţiunea 3 – „Extindere reţea de canalizare în comuna Vinţu de Jos” – 7,84 kilometri; Acţiunea 4 – ” Înfiinţare centru after school” – construcţie clădire nouă; Acţiunea 5 – „Promovarea valorilor moştenirii culturale şi tradiţionale a comunei Vinţu de Jos”, prin care s-a reuşit dotarea ansamblului folcloric al comunei cu costume populare, instrumente muzicale şi sisteme audio-video. Suma totală atrasă pe proiect din fondurile structurale europene este de 3 milioane de euro. Mai menţioez, în cadrul lucrărilor de infrastructură realizate la nivelul comunei, şi lucrarea „Extindere alimentare cu apă în satele Vurpăr, Câmpul Goblii, Valea Goblii, Pârâul lui Mihai, lucrare efectuată prin alocarea a circa 12 miliarde de lei vechi din bugetul local, prin care s-au realizat o staţie de pompare a apei în localitatea Vurpăr şi o supratraversare a râului Mureş. Una peste alta, prin lucrările efectuate în baza proiectului depus pe Măsura 3.2.2 – la FEADR – prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), la nivelul comunei Vinţu de Jos au fost asfaltate străzile în Vinţu de Jos (13,70 kilometri), precum şi în satele Vurpăr (1,45 kilometri), Câmpul Goblii (0,6 kilometri), Valea Goblii (0,38 kilometri), Mereteu (0,5 kilometri), iar reţeaua de alimentare cu apă potabilă realizată este de circa 40 de kilometri. În această săptămână, de la Agenţia de Plăţi Bucureşti va veni o comisie pentru verificarea şi recepţia lucrărilor, iar după aceasta urmează să aprobe primele tranşe de plată. După cum aţi putut observa şi dumneavoatră, lucrările în cadrul proiectului au fost relizate în procentaj de peste 90 la sută, iar eu sunt foarte mulţumit de calitatea lucrărilor efectuate, de asfaltarea tuturor străzilor, care, de aici încolo pe lângă că au schimbat mult în bine faţa comunei, oferă acum confortul pe care îl merită toţi membrii comunităţii Vinţului.
– Mai aveţi în plan şi alte investiţii la nivelul localităţii în viitorul apropiat?
– Desigur, unele sunt deja începute. Este vorba de o nouă staţie de prefabricate şi asfalt în curs de realizare (în zona apropiată de firma Pomponio), investiţie privată, care anul viitor va fi pusă în funcţiune. Mai există o investiţie în derulare privind o fabrică de tâmplărie PVC şi aluminiu, precum şi o alta, în zona fostului târg auto unde, tot un investitor privat va construi o sală de dansuri moderne. Per total, aceste noi investiţii sperăm să mai aducă la bugetul comunei circa 10 miliarde de lei vechi.
– În final, dacă mai aveţi ceva de adăugat la cele spuse, domnule primar?
– În final, eu, primarul Alexandru Danciu, declar că mi-am împlinit în totalitate visul. De când am venit în fruntea primăriei Vinţu de Jos le-am dat vinţenilor gaze naturale, apă, canalizare, lumină (iluminat public), asfalt cât încape, şcoli noi şi modernizate, sală nouă de sport, trei cămine culturale modernizate, funcţionale, precum şi sediul primăriei modernizat. Anul viitor, în 2012, când se vor desfăşura din nou alegerile locale, le voi mai da un singur sfat: să îngrijească şi să gospodărească cu chibzuială tot ceea ce am realizat împreună. Iar de la alegerile locale încolo le voi spune: Mulţumesc tuturor vinţenilor pentru buna colaborare şi buna înţelegere, chiar dacă au trebuit să aştepte circa doi ani pentru a scăpa de noroi şi a vedea asfaltul fiecare dintre ei la poartă. Atunci o să le las tuturor o comună cu adevărat europeană, o comună „la cheie”. Iar eu mă voi retrage la pensie.
Şi fiindcă se apropie cu paşi repezi sărbătorile de Crăciun şi Anul Nou, doresc să le urez tuturor vinţenilor viaţă lungă, Crăciun fericit, precum şi tradiţionalul „La mulţi ani!”.

Tinu MATEŞ

Alexandra MATEŞ

Vezi galerie foto:

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI