VIDEO ȘTIREA TA | „Capcane” pentru șoferi pe autostrada Sebeș-Turda, sensul de mers Alba Iulia-Aiud: Cratere în asfalt, pun în pericol siguranța traficului rutier

VIDEO ȘTIREA TA | „Capcane” pentru șoferi pe autostrada Sebeș-Turda, sensul de mers Alba Iulia-Aiud: Cratere în asfalt, pun în pericol siguranța traficului rutier

Pe unul dintre cele mai circulate tronsoane a autostrăzii Sebeș-Turda, sensul de mers Alba Iulia-Aiud, aproape de trecerea peste Mureș, la Rădești, șoferii trebuie să evite craterele formate în asfalt, deși drumul este relativ nou.

Citește și: România, aproape de un nou record în 2025: Am putea avea 300 de kilometri noi de autostradă. Precizările oficialilor de la Transporturi

„Capcanele” formate pe drumul de mare viteză sunt un adevărat pericol pentru șoferi, mai ales pe timp de noapte sau în condiții meteo nefavorabile, când vizibilitatea este redusă. Gropile nu doar că pun în pericol siguranța traficului rutier, dar pot produce și avarii autoturismelor, asta spre bucuria patronilor de service-uri auto.

De multe ori se ridică problema calității lucrărilor la infrastructura rutieră și acest caz nu este unul izolat. Un exemplu este chiar starea drumului pe autostrada A1, sensul de mers Sebeș-Sibiu, unde prima bandă de circulație este plină de astfel de „capcane” și „petice”.

Autostrada Sebeş-Turda face legătura dintre Autostrada A1 şi Autostrada A3, are o lungime totală de 70 de kilometri şi traversează parțial judeţele Alba și Cluj, fiind împărţită în patru loturi.

Primul lot se întinde pe 17 kilometri, de la intrarea pe autostradă în Sebeş, până la Pârâul Iovului, după Alba Iulia. Lotul doi are o lungime de 24,3 kilometri şi se întinde de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud, iar lotul trei, care are 12,5 km, se întinde de la intrarea în Aiud până la Decea. Ultimul lot are 16,3 km şi se termină în Turda.

Valoarea lucrărilor, fără TVA, a fost de 541.739.137 de lei pentru lotul unu, 549.332.393 de lei pentru lotul doi, 420.511.921 de lei pentru lotul trei, 470.004.894 de lei pentru lotul patru, toate fiind finanțate din fondul de coeziune, 85%, și bugetul de stat – 15%.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI