VIDEO | Hodăiţa sau Feştelăul, la Limba, înainte de Postul Paștelui. Obicei de alungat spiritele rele prin purificare cu foc, păstrat în satele din comuna Ciugud

Hodăiţa sau Feştelăul, la Limba, înainte de Postul Paștelui. Obicei de alungat spiritele rele prin purificare cu foc, păstrat în satele din comuna Ciugud

În mai multe zone din judeţul Alba se mai păstrează şi astăzi unele obiceiuri vechi de câteva sute de ani, care marchează începul postului Paştelui. Printre acestea este şi Hodaiţa sau Feştelăul, care este păstrat şi de generaţia tânără, dar şi de cei mai în vârstă.

Cu toate că este un obicei vechi de sute de ani, în satul Limba de lângă Alba Iulia, localnicii îl păstrează viu în fiecare an. Astfel că duminică seara, copii împreună cu părinţi şi bunici s-au adunat în Parcul satului, la terenul de fotbal și au focul purificator.

Citește și: „Alimoria”, „Fărşangul”, „Hodaiţele” sau „Sâlitul”, obiceiuri străvechi în satele din Alba de lăsatul Postului Paştelui

Unii şi-au făcut hodaiţe sau feșteșauă pe care le-au învârtit deasupra capului pentru a alunga spiritele rele. Evenimentul le da prilejul participanțior să poarte discuţii, la un pahar cu vin şi o plăcintă.

La lăsarea serii, focurile s-au aprins și la Hăpria, un alt sat din comuna Ciugud, unde tradițiile sunt duse mai departe de localnici, spre bucuria în special a celor mici.

Hodaiţa este un obicei păgân la origini, iar acest ritual îl invocă pe zeul soarelui şi cel al focului şi le aducea oamenilor un un rod bogat la câmp. În judeţul Alba, obiceiul s-a manifestat în majoritatea satelor. În ultima seară, înaintea începerii postului, în fiecare familie, oricât de săracă ar fi fost, se puneau pe masă plăcinte şi sarmale. Acest obicei este şi astăzi respectat în unele familii.

Astfel, duminica înainte de începerea Postului Paştelui se organiza ultimul joc şi nu se mai făceau nunţi decât după sărbătoarea Învierii, iar tinerii mai tomnatici şi fetele bătrâne, care nu s-au căsătorit până atunci, erau luaţi în râs la Hodaiţe. Acest obicei mai este cunoscut, în funcţie de zonă, şi sub denumirile de Alimoria sau Sâlitul. Obiceiul Hodaiţelor se mai păstrează încă în satele din Alba, însă cu influenţe moderne, care aduc schimbări în tradiţii.

În trecut, obiceiul constituia o judecată colectivă a celor înfăptuite de locuitorii satului, de la copii la vârstnici, şi de aceea participau cu toţii aşteptând cu o mare curiozitate şi emoţie ce se va striga. Tinerii se împart pe dealurile mai înalte din jurul satului în două echipe şi aprind focuri. Apoi iau tăciuni aprinşi, paie sau cârpe legate într-o „pariţă” pe care le rotesc de-asupra capului şi strigând diferite cuvinte.

Semnificaţiile obiceiului sunt legate de înnoirea timpului calendaristic la Lăsatul Secului de Paşte prin rotiea „hodaiţei”, prin săritul peste foc sau rostogolirea roţilor aprinse de pe dealuri sugerându-se un ajutor dat luminii soarelui ca să devină biruitoare. Totodată, focurile au funcţia de purificare a lumii, de alungare a forţelor malefice la începutul anului agrar.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI