„Unda de şoc” a lui Sarkozy

Şefii de stat şi de guvern din cadrul Uniunii Europene, între care şi preşedintele României-Traian Băsescu, s-au întâlnit luni, 30 ianuarie, în cadrul celui de-al 17-lea summit european din ultimii doi ani, în încercarea de a  găsi noi soluţii de rezolvare a crizei datoriilor de stat. Discuţiile au fost dominate de înfiinţarea fondului permanent de criză al zonei euro în valoare de 500 de miliarde de euro, care va deveni operaţional din luna iulie,  de cele privind adoptarea pactului fiscal convenit de principiu în luna decembrie a anului trecut, dar  şi de problemele încă nerezolvate ale Greciei. După cum se ştie, Grecia a ajuns în punctul fierbinte în care, dacă nu va ajunge la un acord cu deţinătorii privaţi de obligaţiuni ale statului elen pentru restructurarea a 200 de miliarde de euro din datoriile sale, o paşte, aşa după cum a subliniat şi premierul Lucas Papademos, falimentul şi astfel ar putea fi forţată să iasă din zona euro. Tot de acordul cu finanţatorii privaţi depinde şi aprobarea de către UE a celui de-al doilea acord de finanţare externă a Greciei, în valoare de 130 de miliarde de euro, de care are nevoie în prezent ca de aer. Deşi multe probleme au rămas încă în suspensie, finalizarea de către Consiliul Europei a „Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi convergenţa în Uniunea  Europeană şi Monetară” este considerată a fi succesul acestei reuniuni. Totodată, 25 din cele 27 de state membre au susţinut pachetul de disciplină bugetară. Marea Britanie şi Republica Cehă au refuzat să semneze pactul ce va impune sancţiuni automate ţărilor ce vor încălca limitele de deficit pe care s-au angajat să le respecte. După cum se ştie, pactul prevede ca statele semnatare să menţină bugetele naţionale echilibrate, cu o limită a deficitului de maximum 3 la sută din PIB, precum şi un deficit structural care să nu depăşească 0,5 la sută din PIB. Fiecare stat va trebui să instituie un mecanism de corecţie ce se va declanşa automat în caz de derapaj în raport cu acest obiectiv. Tratatul bugetar  este posibil să fie semnat în prima fază de un număr de 12 state, până la data de 1 martie a.c.  În ceea ce priveşte ţara noastră, preşedintele Traian Băsescu a declarat că noul tratat trebuie adoptat, prin Constituţie, până la finele anului 2013. Totodată, a rămas de clarificat modul de introducere în Constituţie şi a obligaţiei de a respecta deficitul structural de maximum minus 0,5 la sută din PIB.
Tot în cadrul summit-ului de luni, s-a discutat şi despre posibilitatea redirecţionării a circa 20 de miliarde de euro din fonduri structurale UE 2007  – 2013 neutilizate spre crearea de noi locuri de muncă, în special pentru tineri, precum şi  stabilirea de noi măsuri de stimulare a creditării firmelor şi companiilor mici şi mijlocii.
Însă, în cadrul Uniunii, chiar între cele două mari puteri economice – Franţa şi Germania, au apărut şi unele disensiuni. Astfel, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, pare a fi mai hotărât decât cancelarul german Angela Merkel în a-i pedepsi într-un fel pe cei ce au provocat cu adevărat această nouă criză economică. Astfel, Sarkozy a anunţat  că începând din luna august a acestui an, Franţa va introduce o taxă pe tranzacţiile financiare de 0,1 la sută, îndemnând şi celelalte state să procedeze la fel. Potrivit lui Sarkozy, această măsură face parte dintr-un pachet de măsuri promovat de el pentru a susţine creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă, dar deopotrivă şi de a-i pedepsi într-un fel pe autorii de facto şi morali ai actualei crize. „Ceea ce vrem este să lansăm o „undă de şoc” şi să arătăm că nu există absolut niciun motiv pentru ca cei ce au contribuit la această criză  să nu plătească pentru a repune pe picioare finanţele” –  a spus Sarkozy. Un lucru bun am spune noi, care ar putea fi adoptat şi de către ţara noastră, deoarece, în prezent se scurg în afară uriaşe fonduri financiare obţinute din asemenea tranzacţii, fără a fi taxate în niciun fel.

Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI