Un sfert din consiliile județene au cerut Guvernului bani în plus pentru plata salariilor la primării, după ce au crescut salariile în administrație
Un sfert din consiliile județene au solicitat Guvernului, până la sfârșitul anului trecut, fonduri suplimentare pentru plata salariilor, după ce primăriile au primit libertatea de a le majora, iar multe dintre acestea și-au cheltuit bugetele cu aceste majorări.
Un document oficial indică faptul că direcția de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a înregistrat 16 solicitări pentru ”suplimentarea fondurilor necesare achitării salariilor personalului din cadrul instituțiilor administrației publice locale”.
Au venit 11 solicitări din partea consiliilor județene, care au cerut mai mulți bani pentru acoperirea găurilor lăsate în bugetele locale de salariile majorate de primării. Potrivit, sursei citate, cele 11 consilii județene sunt din Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Harghita, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Prahova, Satu Mare, Tulcea și Vâlcea. Soliciări în același sens au formulat, separat, municipiul Medgidia și chiar sectorul 2 al Capitalei, respectiv comunele Știubeni din Botoșani, Șoimuș din Hunedoara și Didești din Teleorman.
Totodată, în pofida numeroaselor solicitări, cu excepția celor circa 2 miliarde de lei alocate autorităților locale cu prilejul rectificării bugetare din toamnă, Guvernul Tudose nu s-a grăbit să răspundă cu alte sume solicitărilor primăriilor. Fostul Cabinet a alocat din Fondul de rezervă bugetară 95 milioane lei câtorva primării, prin două hotărâri din luna decembrie, dar sumele au vizat nu doar cheltuieli curente, ci și de capital, respectiv derularea unor proiecte locale. Autoritățile locale sunt afectate anul acesta de ”revoluția fiscală” a Guvernului, respectiv de reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, care duce, implicit, la reducerea sumelor ce le revin din cotele defaclate din acest impozit.
Profit.ro a relatat că autoritățile locale au primit în prima jumătate a anului trecut circa 10,1 miliarde de lei drept cote defalcate din impozitul pe venit, astfel că pentru întreg anului 2017 totalul ar putea depăși 20 de miliarde de lei. Pe ansamblul anului 2016, aceste transferuri au totalizat 17,9 miliarde de lei. Situația unei părți semnificative a acestor venituri este incertă de anul următor, în contextul reducerii impozitului pe venit.
După proteste ale primarilor, Guvernul a anunțat că va compensa pierderile de la bugetele locale generate de modificarea Codului Fiscal. În pofida acestor promisiuni, la votul bugetului pentru 2018, Parlamentului a respins un amendament privind creșterea cotelor defalcate din impozitul pe venit care merg la bugetele locale.
Sursa: profit.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Prețul lemnului de foc ar putea fi plafonat la 400 de lei până în martie 2028. Măsura se aplică și pentru brichete, peleți și alte derivate
Prețul lemnului de foc ar putea fi plafonat la 400 de lei până în martie 2028. Măsura se aplică și pentru brichete, peleți și alte derivate Românii ar putea plăti mai puțin pentru lemnul de foc dacă propunerea legislativă privind plafonarea prețurilor va fi aprobată. Proiectul de lege urmărește să limiteze tarifele pentru lemn de […]
FOTO | ACCIDENT MORTAL pe DN 19B: O persoană și-a pierdut viața după impactul dintre un tir și un autoturism
ACCIDENT MORTAL pe DN: O persoană și-a pierdut viața după impactul dintre un tir și un autoturism Un accident mortal a avut loc pe pe DN 19 B, la ieșirea din localitatea Suplacu de Barcău spre Marghita, județul Bihor, astăzi, 3 noiembrie, în urma impactului dintre un TIR și un autoturism. Citește și: FOTO | […]
Economistul Radu Georgescu: ,,În România este o bombă economică care ticăie din ce în ce mai rapid. Se numește cursul euro”
Radu Georgescu: ,,În România este o bombă economică care ticăie din ce în ce mai rapid. Se numește cursul euro” Economistul Radu Georgescu a publicat un text în care vorbește despre una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei românești, cursul euro, pe care îl numește „o bombă economică cu ceas”. El explică de ce […]