Un deținut celebru din Penitenciarul Aiud vrea 200.000 de lei de la un doctor care i-a întrerupt tratamentul medical. „Cap de porc”, şeful uneia dintre cele mai mari reţele de proxenetism din Europa ultimelor decenii

Un deținut celebru din Penitenciarul Aiud vrea 200.000 de lei de la un doctor care i-a întrerupt tratamentul medical. „Cap de porc”, şeful uneia dintre cele mai mari reţele de proxenetism din Europa ultimelor decenii

Interlopul Ioan Clămparu, care execută o pedeapsă de 25 de ani de închisoare în Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, cere daune morale de 200.000 de lei de la un medic pe care îl acuză că i-a pus în pericol viața.

În plus, deținutul a formulat și plângere penală față de cadrul medical ce activează la Spitalul Militar de Urgență „Dr. Constantin Papillan” din Cluj-Napoca. Inițial, plângerea a fost clasată, dar un judecător a obligat procurorul să reia cercetările și să audieze persoanele implicate în cauză.

Clămparu execută pedeapsa, în regim „închis”, la Penitenciarul Aiud începând cu anul 2015, când a fost extrădat din Spania. Acesta avea la momentul respectiv trei condamnări, în Spania, Italia și România, care în total însumau aproape 50 de ani de închisoare. Magistrații români au decis, în 2017, ca acesta să execute 25 de ani în România și să scadă din pedeapsă perioada de patru ani cât s-a aflat în stare de arest, în Spania. Bărbatul de 56 de ani a ispășit până în prezent 14 ani, perioadă la care se adaugă și eventualele zile câștigate în penitenciar.

Deținutul a dezvoltat o boală gravă de ficat, pentru care a urmat un tratament în penitenciar. La un moment dat, un medic a decis să întrerupă tratamentul, având în vedere riscul ridicat al acestuia „de a dezvolta o formă severă de COVID” și lipsei de tolerență la medicamentul administrat.

„După 4 săptămâni în care tratamentul a fost stopat fără justificare şi în mod cu totul neprofesional, dna. dr. (…) a studiat mai amănunțit standardele medicale pe care le cunoştea oricum, sens în care şi-a reconsiderat poziția. Întreruperea prematură a tratamentului şi reluarea lui ulterioară, la distanță de o lună, a făcut ca organismul să nu mai recepteze tratamentul în maniera așteptată şi chiar că conducă la înrăutățirea iremediabilă a stării sale de sănătate”, susține deținutul în acțiunea ce urmează a fi judecată de Tribunalul Cluj.

Clămparu afirmă că medicul i-a întrerupt tratamentul administrat cu încălcarea protocolului medical în vigoare și cu „încălcarea obligaţiei fundamentale” de a-l informa în legătură cu motivele deciziei şi consecințele continuării sau întreruperii administrării medicației. Deținutul mai spune că numai el era în măsură, în funcție de informarea asupra riscurilor de către medic, să solicite întreruperea tratamentului. Acesta a depus o plângere și la Colegiul Medicilor, care a fost respinsă.

Plângere la Colegiul Medicilor, respinsă

Medicul acuzat (Ioana C.) susține că întreruperea tratamentului a fost corectă, lucru certificat și de Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor Cluj: „S-a apreciat corect faptul că tratamentul a fost întrerupt în mod justificat, datorită faptului că pacientul a prezentat o lipsă de toleranţă, criteriu de întrerupere a terapiei prevăzut expres în protocol. S-a ajuns la această concluzie prin analiza valorilor unor constante din timpul tratamentului anterior întreruperii, precum şi prin observarea creşterii valorilor după întreruperea definitivă a tratamentului. Este recunoscut ştiinţific că progresiunea afecțiunii este întâlnită la 10-15% dintre pacienți la doi ani și la 70-80% dintre pacienți la 5-10 ani de la stabilirea diagnosticului, fapt evidențiat și în decizia Colegiului Medicilor”, afirmă medicul.

Cadrul medical mai susține că tratamentul a fost întrerupt nu doar din cauza riscului de infectare cu virusul SARS COV 2, ci mai ales datorită lipsei de toleranță la tratament și că, în foaia de observație pacientului, există consimțământul informat al acestuia, sub semnătură, despre posibilitatea de întrerupere a medicației. Cauza urmează să fie analizată de un judecător într-o ședință programată pe data de 30 octombrie 2025.

„Cap de porc”, şeful uneia dintre cele mai mari reţele de proxenetism din Europa ultimelor decenii

Clămparu, supranumit și „Cap de porc”, este considerat şeful uneia dintre cele mai mari reţele de proxenetism din Europa ultimelor decenii. Acesta şi-a început cariera infracţională în 1988, când a ucis în bătaie o persoană întâlnită întâmplător pe stradă, în Botoşani. Pentru această faptă a stat la închisoare zece ani, între 1988 şi 1998. După gratii, şi-a cunoscut o parte dintre „asociaţii„ de mai târziu, împreună cu care, între 2001 şi 2004, a pus pe picioare o reţea de proxenetism care „exporta” sute de femei din România şi Republica Moldova în Spania.

Tinerele care au ajuns să lucreze pentru reţea erau, iniţial, induse în eroare, spunându-li-se că merg la Madrid pentru a se angaja ca dansatoare, cameriste sau chelneriţe. După ce ajungeau în capitala Spaniei erau obligate să se prostitueze în parcul Casa de Campo. În fiecare seară, un număr de 120-150 de prostiuate erau aduse în parc și puse să producă bani pentru cei aproximativ 40 de membri ai clanului. Dacă refuzau, femeile erau bătute, ameninţate cu moartea și terorizate că familiile lor din România aveau să fie ucise. Reţeaua a avut ca model modul de acţiune, regulile şi pedepsele utilizate în cadrul Camorrei italiene.

Gruparea a fost parţial destructurată în 2004, când 13 dintre locotenenţii lui Clămparu au fost arestaţi. Acesta din urmă a reuşit să se facă nevăzut din calea poliţiei şi a fost judecat în lipsă, de către instanţele din România care l-au condamnat la 13 ani de închisoare.

În septembrie 2011, obosit să se ascundă, Clămparu s-a predat autorităţilor spaniole, care l-au judecat şi l-au condamnat, la rândul lor, la 30 de ani de închisoare. În Italia a fost judecat pentru trafic de droguri și a primit 18 ani de închisoare.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI