Turismul medical spre România salvează viețile occidentalilor! La reciprocă nici nu are rost să visați…

Preţurile mici, mâna de lucru ieftină şi calitatea actului medical oferite de unele clinici private din România determină ca, anual, zeci de mii de străini să opteze pentru un ”turism medical” în România. Pe de altă parte, românii aşteaptă încă nerăbdători să poată beneficia de asistenţă medicală în spaţiul european, garantată de o directivă europeană pe care am implementat-o din octombrie 2013. Preţurile practicate de specialiştii de la noi sunt atractive, şi, în unele cazuri, cu 40% mai mici faţă de tarifele din Germania, Italia sau Franţa. Cu toate acestea, cei din sistem spun că turismul medical din România este prea puţin dezvoltat. Potenţialul, însă, este foarte mare şi este axat pe două paliere: staţiunile balneoclimaterice şi serviciile de sănătate de vârf.
Staţiunile balneoclimaterice au fost lăsate în paragină şi nu mai atrag la fel de mulţi turişti ca îna­inte, din varii motive. Deşi ele au tradiţie, lipsa medicilor şi dezvoltarea urbanistică au anihilat din importanţa lor pentru sănătate. Pe lângă faptul că acele clădiri au ruinat din aspectul staţiunilor, au fost distruse şi o parte din resursele naturale, iar beneficiile asupra sănătăţii nu mai sunt aceleaşi, cu toate că România deţine o treime din resursele naturale din Europa. Potrivit specialiştilor, această nişă poate reprezenta un „nou motor al dezvoltării turismului, dacă s-ar investi mai mult în infrastructură, în servicii şi dacă ar exista un plan eficient prin care staţiunile balneoclimaterice să fie revitalizate“.

Pe o piaţă a turismului medical de milioane de dolari în România, cei care au cel mai mult de câştigat sunt stomatologii şi esteticienii. Nu există statistici privind numărul stomatologilor care tratează pacienţi străini, dar preţurile sunt aceleaşi pentru pacienţii noştri şi pentru cei din afară, deci este extrem de posibil ca un european, cu salariu minim de 1500 de euro să-și permită să facă turism stomatologic. Alţii, însă, optează pentru Bulgaria şi Polonia, unde preţurile sunt, de asemenea, mai mici decât în Occident. Majoritatea pacienţilor străini sunt din Marea Britanie, Italia şi Franţa, chiar şi din Statele Unite ale Americii. Diferenţa de costuri este semnificativă, cele din clinicile din România fiind cu până la 70% mai mici decât cele din ţările de origine.

De cele mai multe ori, străinii îşi pot deconta până la 60% din costul lucrărilor, atunci când revin în ţara de provenienţă, cu factura din România. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu pacienţii români care optează pentru tratamentul în străinătate. Numai că pacienții români vor primi la decontare contravaloarea acelui serviciu tarifat în România. Așa că nu este de neglijat ipostaza foarte posibilă ca pacientul român să scoată din buzunarul propriu suplimentul pentru serviciul medical de care a beneficiat în străinătate.

”În străinătate, regulile sunt clare. Sunt cutume deja. De exemplu, pacienta crede că are un nodul. Se duce la medicul de familie, care i-a legătura cu ginecologul, unde îi face o programare. Peste o lună, două. După examenul la ginecolog, este necesar un X-Ray sau RMN. O nouă programare. Iar programarea este peste două trei-luni. Au trei posibilități: respectă programarea, își plătesc intervenția acolo sau vin… în România, dacă au cunoștințe aici. Se programează  la o clinică privată în România și beneficiază de un examen medical mult mai ieftin ca dincolo, chiar și de 10 ori. Până la Cluj vine cu avionul, cu 100 de euro, mai plătește taxa de 100 euro să-și facă un RMN și cu 100 de euro se întoarce. Și mai beneficiază și de-o mini-vacanță în România. Plus că-și mai rezolvă o problemă pentru care ar fi putut să plătească cu viața dincolo – fiind programat la imagistică medicală abia peste 6-8 luni. Cu turismul medical își rezolvă problema. Sunt destui români care lucrează dincolo, de ani de zile: aceștia vin de cele mai multe ori și își fac controalele medicale și analizele în țară, pe bani. Mai mult, își trimit și prietenii: din Germania, din Italia, Spania sau de pe unde s-au stabilit și lucrează. Aceștia vin la clinici private și își rezolvă problemele”, explică mecanismul turismului medical și în județul Alba, medicul șef al UPU Alba Iulia, dr. Aurel Crișan.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI