Turismul, fără frunza lui Udrea

Anul 2013 ar trebui să fie şi un nou moment de cotitură în turismul românesc. Asta deoarece alături de agricultură, dezvoltarea IMM-urilor, minerit şi sectorul energetic, este domeniul în care există încă un uriaş potenţial pe piaţa internă de dezvoltare şi respectiv de creare de noi locuri de muncă. Avem acum un nou ministru al Turismului, în persoana d-nei Maria Grapini, care mai are în portofoliul său atât IMM-urile cât şi Mediul de Afaceri. Un lucru bun am zice, deoarece sectorul pensiunilor turistice în mare parte se încadrează în zona PF, microîntreprinderilor sau a IMM-urilor, iar fără a cunoaşte zona afacerilor nici turismul nu prea are şanse de dezvoltare. Din câte am observat până în prezent, d-na ministru este încă în faza de studiu a fenomenului turistic din ţara nostră, căutându-i deopotrivă punctele tari cât şi pe cele slabe. Deocamdată am reţinut că nu prea îi place „frunza” doamnei Udrea, despre care a şi menţionat deja că nu reprezintă nici într-un caz brandul României, ci doar a fost o încercare, pe bani destul de mulţi, de a promova turismul românesc în străinătate. Acum chiar dacă d-na Grapini nu recunoaşte, Elena Udrea a avut şi ea ceva reuşite în domeniu. Cu toate că au fost şi încă mai sunt şi acum hulite, în Moldova, în zona Braşov-Predeal-Râşnov, în Valea Jiului sau Maramureş fondurile puse la dispoziţie şi investite pe perioada de ministeriat al acesteia în pârtii de schi, gondole sau în turismul tradiţional din Bucovina şi altele au dat o şansă acestor zone să creeze sute, poate mii de locuri de muncă şi astfel locuitorii acestora să aibă cu ce să supravieţuiască în aceşti ani de criză economică. Desigur că s-au făcut şi multe prostii şi lucruri inutile, pe care nici nu vreau să le mai amintesc în acest material deoarece acum sunt de domeniul trecutului şi au fost deja supramediatizate de către toate televiziunile naţionale la momentul oportun. Plus că în acest moment pe noi ne interesează, în mod deosebit, viitorul turismului românesc.
Revenind aşadar la doamna ministru Grapini, am observat de asemenea că a priceput deja faptul că numai cu „legenda lui Dracula” şi ceva turism rural, şi fără infrastructură rutieră şi servicii moderne, nu are cum să se facă primăvară în turismul românesc. Asta deoarece la acest minister s-au succedat cam mulţi miniştri, de-a lungul anilor, iar fiecare a cam vrut altceva decât antecesorul său, fără ca să existe o idee bine conturată despre ceea ce se vrea, pentru a exista astfel o continuitate în domeniu. Acum d-na ministru Grapini are şi dânsa, la rându-i, alte idei. Şi poate că este bine că le are, altfel am rămâne tot la stadiul în care suntem în prezent. Domnia sa susţine că România ar trebui să se hotărască şi să încerce să se promoveze pe viitor în lume cu câteva locuri sau lucruri care sunt unice, cum sunt spre exemplu Delta Dunării, izvoarele termale (35 la sută dintre cele din Europa se află în ţara noastră! – n.a.) sau chiar unele legende româneşti. „În momentul în care tu, ca ţară, ai nişte lucruri unicat în lume sau în Europa, cum sunt Delta Dunării, izvoarele termale, pe acestea trebuie să pui accent, să le promovezi. (…) Dacă vreţi, asta a fost cea mai mare greşeală: nu s-a făcut o hartă a bogăţiilor naturale, a ceea ce ne-a dat Dumnezeu aici, de la deltă, Dunăre, munţi, izvoare termale etc.”, a spus domnia sa. Totodată, ea a mai menţionat că a discutat deja cu ministrul Culturii, Daniel Barbu, şi aşa cum elveţienii sunt renumiţi în ceasuri, italienii cu moda, francezii cu arta, vinurile şi moda, tot la fel şi la noi trebuie găsite şi identificate unele locuri, tradiţii strict româneşti sau produse tradiţionale care pe viitor să fie făcute cunoscute mult mai mult şi astfel recunoscute peste tot în lume.
Şi dacă d-na ministru dădea exemplul cu Thailanda, unde i-a fost prezentată o legendă cu un copac pe sub care dacă treci cu cineva, rămâi toată viaţa cu acel om, tot la fel sunt astfel de locuri minunate şi la noi, cum ar fi Poarta Sărutului, Masa Tăcerii sau Coloana Infinitului ale marelui Brâncuşi, la Târgu Jiu. În plus, această ţară musteşte de istorie multimilenară, cu tot felul de cetăţi începând de la strămoşii noştri, dacii, cum este Sarmizegetusa, sau cetăţile Alba Iuliei, Sighişoarei, Aradului şi altele, dar şi nenumărate castele sau conace din secolele XVI – XIX, astfel că turismul istoric şi cultural ar putea atrage an de an sute de mii de turişti, dacă am şti cu adevărat să le punem în valoare, să le promovăm şi să le facem cât mai vii şi mai atractive pentru aceştia. Un început şi totodată un exemplu fericit în acest sens este ceea ce s-a făcut în ultimii ani chiar aici, la Alba Iulia, în cadrul unui parteneriat public-privat, cu Cetatea de tip Vauban, care a fost complet restaurată şi reamenajată cu fonduri europene, iar prin suita de manifestări şi spectacole prezentate aici, cel puţin în ultimii doi ani, s-a reuşit aproape să se dubleze numărul de turişti români şi chiar şi din străinătate. Desigur, încă este loc şi de mai bine şi în ceea ce priveşte punerea completă în valoare a acesteia. Şi dacă tot am ajuns cu exemplele în judeţul nostru, să mai exemplificăm aici numeroasele peşteri unicat din Munţii Apuseni, între care excelează Peştera Scărişoara, a doua ca mărime din Europa, Jidveiul şi Cetatea de Baltă în cadrul proiectului judeţean „Drumul Vinului”, Sebeşul cu burgul său medieval, Valea Sebeşului cu nenumăratele sale frumuseţi naturale, înseamnă că există încă o multitudine de locuri şi posibilităţi de creştere substanţială a potenţialului turistic românesc. Doar de voinţă politică şi de acţiuni hotărâte din partea Guvernului şi ale administraţiilor judeţene şi locale mai este nevoie.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI