Trei ani de închisoare cu suspendare pentru Ioana Gârlea, fost director al SAPARD
Ioana Gârlea, fost director al SAPARD Alba, a fost condamnată recent de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, la trei ani de închisoare cu suspendare, sub supraveghere pe o durată de cinci ani. Prin sentinţa dată de judecători, Ioana Gârlea este obligată să achite către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului 22.684,50 euro, sumă ce repreprezintă finanţarea nerambursabilă obţinută în 2003, prin programul PHARE, ca administrator la SC P&G Production SRL Zlatna. Fostul director de la Sapard trebuie să mai plătească încă 30.771,52 lei, adică cofinanţarea de la bugetul de stat, în cadrul proiectului „Ecoplast“, derulat la Zlatna. În plus, ar trebui să mai achite încă 5.000 de lei şi 3.000 de euro către alte două părţi din dosar. Judecătoria Vâlcea a menţinut practic prima sentinţă pronunţată în acest dosar de Judecătoria Alba Iulia care, în decembrie 2007, a condamnat-o tot la trei ani de închisoare cu suspendare. Decizia instanţei vâlcene nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs.
lDosar de corupţie trimis spre rejudecare
Dosarul de corupţie al directorului suspendat al Agenţiei Regionale SAPARD VII Centru, Ioana Gârlea, a fost trimis spre rejudecare în februarie 2009. La acea dată Curtea de Apel Piteşti a admis recursul Ioanei Gârlea şi al procurorilor DNA, a casat sentinţa Judecătoriei Alba Iulia şi a trimis cauza pentru rejudecare la Judecătoria Vâlcea. Ioana Gârlea a fost trimisă în judecată în februarie 2007 sub acuzaţia de obţinere pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene. Prejudiciul a fost calculat la 22.684,50 euro şi 30.771,52 RON. A fost condamnată la trei ani de închisoare de Judecătoria Alba Iulia. A obţinut, ulterior, strămutarea dosarului la Tibunalul Vâlcea, unde instanţa a decis suspendarea executării pedepsei. În acest caz procurorii Departamentului Naţional Anticorupţie (DNA) au început ancheta în noiembrie 2005, în baza unei sesizări a Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, referitoare la un proiect derulat la Zlatna cu fonduri PHARE şi de la bugetul de stat. Potrivit rechizitoriului, Ioana Gârlea ca administrator la SC P&G Production SRL Zlatna, a obţinut un ajutor financiar nerambursabil în valoare de 65.803 euro. Suma reprezenta 59% din valoarea totală a proiectului, la care Ioana Gârlea s-a angajat să participe cu o contribuţie de 45.757 de euro. Investiţia, aşa cum era precizată în proiect, presupunea achiziţionarea unei linii automate de fabricat recipienţi din plastic. Pentru aceasta, inculpata a achiziţionat un utilaj despre care a spus că a costat 79.150 de euro. Procurorii au constatat, însă, că utilajul a fost achiziţionat cu doar 3.500 de euro. Pe baza declaraţiilor reprezentanţilor Agenţiei de Dezvoltare Regională VII Centru, procurorii au mai stabilit că Ioana Gârlea a încercat să-i inducă în eroare de mai multe ori şi să-i convingă ca la Zlatna se desfăşura o activitate de producţie. Au fost întocmite chiar şi acte de angajare pentru 11 persoane – cât se prevedea în proiect – chiar dacă acestea nu au lucrat niciodată la linia de producţie. De asemenea, la proiect erau anexate şi oferte din partea a două firme, pentru achiziţionarea produselor care ar fi rezultat de pe linia de la Zlatna. Administratorii celor două societăţi au dat, însă, declaraţii scrise în faţa procurorilor prin care au susţinut că nu au prezentat niciodată astfel de oferte. Pe tot parcursul procesului fostul director al SAPARD şi-a susţinut nevinovăţia.
Ioana Gârlea a ocupat funcţia de director al SAPARD Alba (transformat ulterior în Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) din partea PNL Alba, fiind considerată o apropiată a fostului prefect de Alba, Cosmin Covaciu. Ea a fost suspendată însă imediat după trimiterea în judecată, în februarie 2007. (I.P.)
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Crăciunul interbelic: De la bucuriile simple ale românului la dezmățul culinar al boierimii și cetele de colindători de la sate și din fața Palatului Regal
Crăciunul interbelic: De la bucuriile simple ale românului la dezmățul culinar al boierimii și cetele de colindători de la sate și din fața Palatului Regal În perioada interbelică, sărbătorile de iarnă erau primite în casele românilor cu sufletul plin, în tihnă, cu bucurie și recunoștință, păstrând cu credință și sfințenie tot ce învățaseră de la […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 12 ore
MESAJE de CRACIUN. Texte frumoase cu URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 11 ore
Cele mai frumoase mesaje de Crăciun. Urări și felicitări pe care le puteți trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
Povestea sau legenda lui Moș Crăciun
-
Ştirea zileiacum 4 zile
Renii lui Moș Crăciun. Povestea renilor. Care sunt numele lor și cum îi ajută aceștia pe Moșul
-
Opinii - Comentariiacum o zi
MESAJE de CRACIUN fericit 2024! Urări, felicitări și SMS-uri pe care le poți trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE de SĂRBĂTORI 2024. URARI şi FELICITARI pe care le puteţi trimite prin SMS de Sărbători