Tradiţii şi obiceiuri ale creştinilor ortodocşi care sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi

Sărbătoarea Naşterii Domnului, sărbătorita pe data de 7 ianuarie – potrivit vechiului calendar iulian, este prefaţată de seara de Ajun, când copiii şi tinerii îmbrăcaţi in costume tradiţionale, având colaci legaţi cu ştergare înflorate, colindă pe la casele rudelor şi prietenilor, pentru a  vesti Naşterea Pruncului Sfânt. Când colindătorii se întorc acasă, familiile tradiţionale se reunesc la o masă de post, numita ‘Cina Sfânta’, dar numai după ce pe cer a răsărit prima stea, care semnifica astrul ce i-a călăuzit pe magi către locul Naşterii Mântuitorului.

În ziua de Crăciun, creştinii ortodocşi de rit vechi merg la biserica, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradiţională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, peste, ciorbe si borsuri, zacusca, vin si vodca.

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi haladet (o piftie speciala, care se serveşte cu hrean), lapsa (tăiţei fierţi în supa de pasare), sărmăluţe in foi de viţă-de-vie sau varza, peste, care se regăseşte preparat in ciorbă de perişoare sau chifteluţe. De asemenea, la desert se servesc cozonac cu nuca, coltunasi cu brânză (vareniki) si alte specialităţi ruseşti. Imediat după masa încep sa apară şi colindatorii, care cântă în casa, în faţa icoanei, unicul colind fiind o cantare bisericeasca, ”Hristos Rajdaetsea”.

Ucrainenii din Maramureş pun pe masă, în Ajunul Crăciunului, tot produse de post, dar tradiţia cere ca pe masa sa fie aşezate noua feluri de mâncare, ce simbolizează bogăţia de peste an. Cea mai importanta mâncare este ”hrebleanca”, o mâncare făcuta din ciuperci gatite cu zeama de varza. Un obicei aparte este acela ca picioarele mesei sunt legate cu un lanţ iar acesta rămâne aşa pana la Boboteaza, pentru ca binele să rămână în casa.

Sârbii, pe langă bucatele speciale pe care le pregatesc cu acest prilej, aprind la miezul noptii de ajun banjakul (o creanga de stejar), pentru ca arzand, acesta aduce in viata lor bunastare, fericire si noroc. Pana la miezul nopţii se mănâncă doar mâncăruri de post iar sub fetele de masa se pun, conform traditiei, bani si fan, acestea urmand sa fie scoase doar la Boboteaza (19 ianuarie), când fanul va fi dat animalelor din gospodărie.

În Romania trăiesc peste un milion de adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruşi lipoveni şi sârbi. Potrivit recensământului efectuat in 2002, numărul ruşilor lipoveni este de 29.774, al ruşilor – de 8.914, al sârbilor – 22.518.

Citeşte şi

Mesaje de Sfantul Ioan Botezătorul 2014 • SMS-uri haioase de Sfântul Ion • Urări de „La mulţi ani”

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI