Taxe pe salariu 2025 în România, cu mult peste media regiunii, potrivit datelor colectate de Uniunea Europeană: „Știai că statul îți ia 70% din veniturile lunare?”

Taxe pe salariu 2025 în România, cu mult peste media regiunii, potrivit datelor colectate de Uniunea Europeană: „Știai că statul îți ia 70% din veniturile lunare?”

„Știai că statul îți ia 70% din veniturile lunare?”, se întreabă deloc retoric economistul Radu Georgescu, într-un amplu comentariu care explică modul cum acest lucru afectează majoritatea populației, lipsită de puterea de a influența legislația fiscală.

În debutul comentariului său, economistul explică cum au apărut în istorie cele mai importante taxe. Dar și faptul că sistemul fiscal modern a fost construit pe „o serie de invenții ale statului, care au transformat munca, consumul și proprietatea în surse principale de venit pentru guverne”.

Citește și: Taxe și impozite locale 2025, la Alba Iulia: De la ce dată se pot plăti în ianuarie. Bonificații și modalități de plată

În România, taxele salariale reprezintă 42% din venituri, adică mult peste media regiunii de 34,8% din 2023. Ungaria, de exemplu, are taxe salariale de 41,2%, Polonia de 34,3%, iar Bulgaria de 24,9%, potrivit datelor colectate de Uniunea Europeană.

A numit-o TVA. Wow. Stai un pic. Statul îți ia impozit pe venit. Iar din venitul net începi să plătești o altă taxă??

Când au văzut aceasta taxa, americanii au spus ca TVA-ul este o taxa stupidă. Americanii nu au TVA.

În România taxele pe consum ( TVA, accize) sunt în jur de 25%”, notează Radu Georgescu.

O altă invenție a statului ar fi taxele pe proprietăți și bunuri După ce plătești impozit pe venit și TVA la achiziții, statul aplică alte taxe pe case, terenuri și mașini. Însă, nu toată populația le plătește, ci numai unii cetățeni.

„Din venitul net plătești o altă taxă, TVA, atunci când cumperi bunuri. Și statul vine și îți ia alte taxe după ce ai cumparat bunurile?? Partea haioasă este ca aceste reguli nu se aplică pentru toată lumea”, mai observă economistul. Astfel, oamenii sunt taxați de mai multe ori pentru același venit sau bun pe care îl posedă.

Taxa pe stâlp, exemplul perfect de lobby fiscal

În opinia lui, Radu Georgescu, controversata „taxă pe stâlp”, o taxă aplicată marilor companii din energie și telecomunicații pentru active precum schele petroliere și stâlpi de telecomunicații, este un exemplu clasic de lobby fiscal.

„Acum 3 zile s-au crescut taxele pentru peste 2 milioane de oameni și pentru peste 700.000 de companii. Dar cel mai mult se vorbește despre „taxa pe stalp”. Acest lucru se întâmplă deoarece această taxă impactează cel mai mult marile firme din energie și telecomunicații. Iar aceste firme au puterea financiară pentru a face lobby fiscal. O putere financiară infinit mai mare decat cei 2 milioane de oameni și 700.000 de companii”, mai observă Radu Georgesc.

Expertul remarcă ironic că aceste companii gigant străine fac lobby pentru propriile interese, nu și pentru cele ale cetățenilor care le umplu conturile, de fapt.

„Partea și mai haioasă este că aceste firme mari nu fac lobby fiscal și pentru reducerea taxelor pentru cei 2 milioane de oameni și 700.000 de companii. Nu sunt interesate de acest subiect. Motivul este simplu.

Aceste firme nu plătesc taxele mărite pentru angajați. Și nu plătesc nici impozit pe dividende în România deoarece Codul Fiscal spune că firmele străine nu plătesc impozit pe dividende în România”, mai explică economistul.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI