STRESUL la locul de muncă, formă de HĂRȚUIRE morală. Cât de mari sunt amenzile pentru angajatorii care nu respectă legea
Stresul și epuizarea fizică vor fi considerate forme ale hărțuirii morale la locul de muncă, așa cum reiese din Legea 167/2020, care se aplică de luni.
Stresul și epuizarea fizică sunt considerate de-acum ca fiind forme ale hărțuirii morale la locul de muncă, conform unei legi noi.
Dacă identifică fapte de hărțuire morală, autoritățile pot obliga angajatorul la plata consilierii psihologice a salariaților, însă se poate ajunge și la amenzi de până la 200.000 de lei, dacă firma refuză să dea banii.
„Constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înțelesul prezentei legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă”, este explicat în actul normativ.
Astfel, de-acum, dacă reprezentanții Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) identifică fapte de hărțuire morală la locul de muncă, aceștia pot să oblige angajatorul să ia măsurile necesare pentru a stopa hărțuirea salariaților în cauză. Totodată, CNCD poate să oblige angajatorul să plătească, pentru salariații hărțuiți moral, consilierea psihologică necesară, conform celor stabilite de medicul de medicina muncii. La fel poate decide și o instanță judecătorească sesizată cu un caz de hărțuire morală.
În eventualitatea în care angajatorul nu ia măsurile dispuse de CNCD, acesta poate fi amendat cu o sumă cuprinsă între 100.000 și 200.000 de lei. Iar sancțiunea nu scapă firma de obligația de a lua măsurile impuse de CNCD. În plus, dacă se ajunge în instanță, angajatorii pot fi obligați să acorde inclusiv despăgubiri și daune morale.
Conform Legii 167/2020, hărțuirea morală reprezintă, în esență, orice comportament legat de muncă (conduită ostilă sau nedorită, comentarii verbale, acțiuni sau gesturi) ce duce la deteriorarea condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității, prin afectarea sănătății fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional.
Stresul este una dintre problemele grave de sănătate cu care se pot confrunta salariații la serviciu, acesta având efecte nedorite atât pentru angajați, cât și pentru angajator.
Sursa: avocatnet.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Cum pot fi aduse în legalitate construcțiile fără autorizație: Ce este noua autorizație de regularizare. Ce construcții pot fi făcute fără autorizație
Cum pot fi aduse în legalitate construcțiile fără autorizație: Ce este noua autorizație de regularizare. Ce construcții pot fi făcute fără autorizație Proprietarii din România care au ridicat construcții fără autorizație de construire sau au executat lucrări diferite de cele prevăzute în autorizația existentă au la dispoziție, în anumite condiții, un nou mecanism pentru intrarea […]
Reguli noi pentru motocicliști în trafic: Vor putea circula pe benzile de autobuz și vor putea trece printre mașinile oprite la semafor. Locuri speciale în parcările publice
Reguli noi pentru motocicliști în trafic: Vor putea circula pe benzile de autobuz și vor putea trece printre mașinile oprite la semafor. Locuri speciale în parcările publice Motocicliștii și conducătorii de mopede din România vor putea circula pe benzile rezervate transportului public și vor putea înainta printre mașinile oprite la semafor, în anumite condiții. Noile […]
CCR, o nouă amânare în cazul sesizării lui Grindeanu privind programul SAFE de 16 miliarde de euro. Care este miza deciziei Curții Constituționale
CCR, o nouă amânare în cazul sesizării lui Grindeanu privind programul SAFE de 16 miliarde de euro. Care este miza deciziei Curții Constituționale Curtea Constituţională a amânat miercuri, 7 octombrie 2026, pentru data de 21 octombrie, propunţarea asupra sesizării depuse de Sorin Grindeanu privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, […]
