Știați? Cum au fost inventate notele muzicale și care este semnificația acestora în limba latină
Știați? Cum au fost inventate notele muzicale și care este semnificația acestora în limba latină
Celebrele reprezentări grafice ale sunetelor muzicale au o istorie interesantă și sunt strâns legate de limba latină. Cine a fost inventatorul a notelor, ce reprezintă pentru muzică, ceea ce literele reprezintă pentru vorbire, aflați mai jos.
În Evul Mediu, în Florența, Italia, un călugăr, pe nume Guido d’Arezzo, a reușit să dea nume notelor prin care se exprimă și muzicienii de astăzi. Acesta era profesor de muzică și conducătorul corului bisericesc. Guido a călătorit foarte mult prin Italia și a depus un efort considerabil pentru ca într-o zi să reușească să inventeze o cale mai simplă de învățare a melodiile necunoscute.
Astfel, notele muzicale s-au născut dintr-un imn medieval pe care interpreții de cantus planus îl invocau în cinstea protectorului lor, Sf. Ioan:
UT queant laxis
REsonare fibris
MIra gestorum
FAmuli tuorum
SOLve polluti
LAbii reatum
Sancte Ioannes
(Tradus din limba latină: „Pentru ca slujitorii tăi cu vocea ta să îți poată cânta faptele tale minunate, să curețe păcatul de buzele noastre spurcate, oh, Sf. Ioan”)
Numele tuturor notelor, cu excepția primului capăt cu un sunet vocal, este convenabil să le cântăm. Silaba ut este închisă și este imposibil să o cântăm ca alții. Prin urmare, numele primei note din octavă, ut, în secolul al XVI-lea a fost înlocuit de do (cel mai probabil, din cuvântul latin Dominus – Lord).
O interpretare modernă a numelor de note arată astfel:
Do – Dominus – Domnul;
Re – rerum – materie;
Mi – miraculum – un miracol;
Fa – planetariu familias – o familie de planete, adică. sistem solar;
Sol – solis – Soarele;
La – lactea via – Calea Lactee;
Si – siderae – rai.
Datorită autorității Guido, notațiunea scrisorii latine s-a stabilit ca fiind acceptată în general în Europa de Vest și rămâne până în prezent.
Printre altele, Guido are un mare merit în progresul părții scrise a notației muzicale. În timpul spectacolului corului, Guido a folosit mâna stângă pentru a indica note, îndoind articulațiile degetelor, el a indicat ce notă să ia la un moment dat.
Ulterior, Guido a început să noteze sunete cu note (din cuvântul latin nota – semn). Notele, pătrate eclozionate, erau așezate pe o scara compusă din patru linii paralele. Astăzi sunt cinci linii, iar notele sunt descrise într-un cerc, nu într-un pătrat, dar principiul introdus de Guido a rămas neschimbat.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Povestea fascinantă a locuitorilor „Ţării Moţilor”, oamenii dârzi din Ţinutul Aurului care i-au dat istoriei pe Horea şi Avram Iancu
Povestea fascinantă a locuitorilor „Ţării Moţilor”, oamenii dârzi din Ţinutul Aurului care i-au dat istoriei pe Horea şi Avram Iancu Povestea locuitorilor „Ţării Moţilor” este fascinantă. Moţii sunt o comunitate aparte care trăieşte în satele din ţinuturile înalte ale Munţilor Apuseni. Deşi în mod tradiţional moţii sunt consideraţi doar localnici ai câtorva sate din jurul […]
25 mai 1827: Petrache Poenaru brevetează, la Paris, “condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală”, precursorul stiloului
25 mai 1827: Petrache Poenaru brevetează, la Paris, “condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală”, precursorul stiloului Personalitate de o rară predilecţie pentru varii domenii, Petrache Poenaru este prezentat în lucrări enciclopedice drept „inventator, strălucit pedagog, ctitor al şcolii româneşti, luptător pentru dreptate socială şi naţională”. A făcut studii la Craiova, Bucureşti, Viena, Paris. […]
25 mai: Creștinii ortodocși celebrează a treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul
25 mai: Creștinii ortodocși celebrează a treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul Pe 25 mai este celebrată a treia aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Din Sfânta Scriptură aflăm că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei sale de naştere, a poruncit tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. Amintim că […]