Statul român, rău platnic: Datoriile instituţiilor către partenerii de afaceri, în creștere accentuată
Arieratele, definite ca datoriile de peste 90 de zile pe care statul român le are la furnizorii de bunuri şi servicii, au început să crească vertiginos. Reaprinse sub guvernarea Cioloş, după ce guvernarea Ponta reuşise să le aducă în minime, acestea urcă susţinut şi sub actuala guvernare, scrie enonomica.net.
În luna septembrie, arieratele statului au ajuns la 223 de milioane de lei, însemnând plăţi restante de peste 90 de zile către entităţile care au vândut bunuri sau au prestat servicii pentru statul român.
Anul guvernat de tehnocraţi s-a terminat cu un total arierate de 202 miloane de lei. Anul precedent, sub guvernarea Ponta, acestea atingeau un minim de 86 de milioane de lei. Efortul de reducere a arieratelor era atunci puternic după o serie de evenimente care au băgat statul român în corzi.
Aflat sub acord cu FMI, în 2012, statul încheia 2012 cu arierate de 868 milioane de lei, iar acest subiect devenise cap de afiş în discuţiile cu partenerii internaţionali. Statul român era forţat să pună capăt situaţiei, devenită insuportabilă pentru firmele care prestaseră servicii sau vânduseră bunuri către sectorul public şi nu fuseseră plătite. Astfel că la recomandările Fondului Monetar Internațional, Comisiei Europene şi ale Băncii Mondiale privind necesitatea reducerii arieratelor autorităților administrației publice centrale şi locale, guvernul emitea o Ordonanţă de urgenţă care urmărea scăderea accelerată a arieratelor.
Lucrurile se mişcau încet, iar, în 2013, un semnal mult mai puternic a fost dat României. Premierul Victor Ponta mergea într-o vizită oficială “istorică” la premierul Germaniei, Angela Merkel. În timpul vizitei, premierul român a fost surprins cu critici din partea investitorilor germani în România, care s-au plâns că statul român le datorează 100 de milioane de euro. După o discuţie cu Angela Merkel pe marginea subiectului, Ponta s-a întors în ţară, iar România încheia anul cu arierate de patru ori mai mici decât în 2012.
În 2014 arieratele ajungeau la doar 126 de milioane de lei, iar în 2015 atingeau minimul, la 86 de milioane de lei.
Guvernarea Cioloş n-a mai reuşit să mai ţină acest lucru sub control, iar arieratele au explodat, urcând până la nu mai puţin de 202 de milioane de lei.
Potrivit ultimului raport pe temă, emis de Ministerul Finanţelor,arată că majoritatea sumelor restante aparţin unităţilor administrativ-teritoriale. În principal, primării. Din 223 de milioane de lei, arierate curente, 189 de milioane aparţin acestor structuri. Când România a fost forţată de partenerii externi să promoveze o OUG pentru rezolvarea situaţiei, proporţia de neplăţi din partea primăriilor în total arierate era aproximativ aceeaşi.
sursa: economica.net
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Actualitate
Digitalizarea blocată de birocrație: Instituțiile din România nu pot citi noile cărți electronice de identitate pentru că nu au echipamentele necesare
Digitalizarea blocată de hârțogărie: Instituțiile din România nu pot folosi noile cărți electronice de identitate pentru că nu au echipamentele potrivite Digitalizarea dă rateuri în România pentru că birocrația e peste tot și instituțiile nu au echipamentele necesare. Chiar dacă peste 500.000 de oameni au cărți electronice de identitate, unele instituții nu pot citi datele […]
Furtuna Zack lovește România: Zonele unde se așteaptă vijelii puternice. Europa, sub cod de furtuni violente cu rafale de 120 km/h
Furtuna Zack lovește și în România: Zonele unde se așteaptă vijelii puternice. Europa, sub cod de furtuni violente cu rafale de 120 km/h Europa trece printr-o perioadă marcată de instabilitate atmosferică severă, cauzată de furtuna Zack, un fenomen meteo de toamnă timpurie care a făcut deja ravagii în mai multe țări din vestul și centrul […]
Românii au cele mai multe zile libere legale din UE: Angajații din România pot avea anual aproape 2 luni nemuncite, dar plătite
Românii au cele mai multe zile libere legale din Uniunea Europeană: Angajații din România pot avea anual aproape 2 luni nemuncite, dar plătite Angajații din România au 17 zile libere pentru sărbătorile legale, cele mai multe din Uniunea Europeană. Acestea, combinate cu cele 20 de zile de concediu, duc la aproape două luni libere pe […]