Solstițiul de vară 2025: 21 iunie, marchează „cea mai lungă zi” și „cea mai scurtă noapte” din an. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Solstițiul de vară 2025: 21 iunie, marchează „cea mai lungă zi” și „cea mai scurtă noapte” din an. Tradiții, obiceiuri și superstiții

În anul 2025, solstițiul de vară va avea loc sâmbătă, 21 iunie, la ora 05:42. Solstițiul de vară are loc în luna iunie în emisfera nordică și marchează „cea mai lungă zi” și „cea mai scurtă noapte” din an.

21 iunie va fi cea mai lungă zi din an. Durata zilei va fi de 15 ore și 32 de minute, iar cea a nopţii va fi de doar 8 ore și 28 de minute.

După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului deiarnă. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul se derulează în sens invers, conform datelor Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” București.

Ce este și în ce dată pică solstițiul de vară?

Deși majoritatea oamenilor consideră solstițiul de vară ca fiind o zi întreagă, în realitate este un moment exact care are loc în acea zi. Acest moment se produce atunci când emisfera în care te afli este înclinatã cel mai mult spre Soare, iar în acest an va avea loc la ora 05:42.

Solstițiul are loc întotdeauna între 20 și 22 iunie, iar în anii bisecți cade, în general, pe 20 iunie. Data exactă variază ușor în fiecare an deoarece anul calendaristic nu se potrivește perfect cu durata necesară Pământului pentru a orbita Soarele.

De fapt, Pământul are nevoie de aproape un sfert de zi în plus, în fiecare an, pentru a-și încheia orbita completă față de cât ia în calcul calendarul nostru. Această discrepanță este motivul pentru care adăugăm o zi suplimentară o dată la patru ani, pentru a păstra calendarul sincronizat cu mișcarea reală a Pământului în jurul Soarelui.

Care este explicația astronomică a solstițiului de vară

În jurul datelor de 20 și 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstițiului de vară, care marchează începutul verii astronomice.

După cum este cunoscut, Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor păstrează (în prima aproximație) o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33′. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor, arată Observatorul „Vasile Urseanu”.

Pentru un observator terestru, fenomenul se materializează pe sfera cerească prin mișcarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat față de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27′. La momentul solstițiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27′ distanța unghiulară nord fața de ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.

Denumirea de solstițiu („Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Soarele, aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32 min, durata nopții fiind de numai 8h 28 min. Din același motiv și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopți albe”.

Legende şi superstiţii

Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului. Îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ, dar constituia şi un ritual de renaştere. În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstiţiului reprezenta o practică magică de frumuseţe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi din noaptea solstiţiului reprezenta o cură de refacere a sănătăţii şi vigorii.

La români, solstițiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, din 24 iunie. Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele. Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister și magie, fiind favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste.

Coronițele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, în cazul în care erau găsite dimineața acoperite de rouă. Florile culese de Sânziene, așezate sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete să își vadă în vis viitorul soț.

De momentul solstițiului de vară este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos. Se foloseste orice fel de obiect din aur, indiferent dacă este un inel, o moneda sau pandativ. Cu o zi inainte de solstițiu, bijuteria este pusă într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare), ce reprezintă elementul pământ. În zorii zilei solstițiului de vară, se scoate obiectul de aur dintre ierburi și se pune într-un vas cu apă curată, apon prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii. Astfel, bijuteria este purificată cu elementul focului. Cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lasându-le să ardă și să își împrăștie aromele.

De la mijlocul zilei și până la apus, se lasă obiectul de aur într-un loc sigur de afară, astfel încât să fie sub lumina soarelui. Seara, țineți strâns bijuteria într-o mână, închideți ochii și concentrați-vă asupra dorintei cele mai arzătoare, apoi pronunțați dorința cu glas tare, de 3 ori.

Ce este solstițiul de iarnă și când va avea loc în 2025?

În 2025, solstițiul de iarnă va avea loc duminică, 21 decembrie, la ora 17:03. Solstițiul de iarnă are loc în decembrie, în emisfera nordică, și marchează mijlocul iernii: cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte.

Solstițiul de iarnă marchează, de asemenea, începutul anotimpului rece, care durează până la echinocțiul de primăvară (20 sau 21 martie în emisfera nordică). După solstițiu, zilele încep să se lungescă, motiv pentru care această zi a fost sărbătorită în multe culturi ca un moment al renașterii.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI