Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu”, memoriu adresat conducerii României, privind ,,problemele grave cu care se confruntă Țara Moților, cu predilecție Valea Arieșului”

Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu”, memoriu adresat conducerii României, privind ,,problemele grave cu care se confruntă Țara Moților, cu predilecție Valea Arieșului”

Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” din România a adoptat, în unanimitate, în cadrul Adunării Generale, un memoriu adresat Parlamentului României, Guvernului, instituțiilor din subordinea acestuia și Consiliului Județean Alba, prin care semnalează problemele grave cu care se confruntă Țara Moților, cu accent pe Valea Arieșului.

Memoriul a fost publicat de președintele Irimie Popa, pe o rețea de socializare. Textul integral poate fi citit mai jos:

,,Prin prezentul memoriu, noi, membrii Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu”, în spiritul cuvintelor marelui erou național Avram Iancu — „singurul dor al vieții mele este să-mi văd națiunea fericită” — constatăm, cu profundă îngrijorare, procesul accentuat de depopulare a zonelor montane din România, fenomenul fiind unul accelerat în Munții Apuseni.

Acest fenomen, deosebit de grav prin consecințele sale asupra identității, continuității și vitalității comunităților din această zonă istorică, are la bază atât cauze obiective, de natură economică și socială, cât și factori locali care au contribuit, în timp, la amplificarea sa.

În urma analizei efectuate, identificăm următoarele cauze locale principale care definesc această stare de fapt:

1. Accesul inechitabil la resursele generate în ultimii 36 de ani în Țara Moților, cu precădere pe Valea Arieșului

Exploatarea resurselor naturale, în special a fondului forestier, s-a realizat într-un mod dezechilibrat, fără a aduce beneficii echitabile comunităților locale, ci favorizând, în mod repetat, grupuri restrânse de interese.

De asemenea, procesul de cadastrare sistematică a terenurilor a generat situații în care locuitorii din zonă au fost deposedați de suprafețe importante de pășuni și păduri. Cazurile din comunele Horea și Lupșa constituie exemple elocvente, unde interese străine comunităților locale au condus la atribuirea unor terenuri pentru care înaintașii noștri s-au jertfit.

2. Lipsa de viziune și de interes a administrațiilor publice în valorificarea potențialului turistic al regiunii, în special pe Valea Arieșului

La peste 19 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, fondurile publice, atât naționale, cât și comunitare, nu au fost valorificate în mod eficient pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale populației. Persistă lipsuri majore în infrastructura de bază, precum sistemele de canalizare, alimentare cu apă și drumurile comunale, ceea ce limitează accesul și dezvoltarea unui turism la standarde europene.

Drumul național DN 75, care asigură legătura între Turda și Beiuș, se află într-o stare necorespunzătoare, în pofida existenței unui studiu de fezabilitate realizat încă din anul 2007. Lipsa intervențiilor adecvate a condus la degradarea accentuată a acestuia, afectând grav siguranța și funcționalitatea traficului. Reparațiile efectuate ulterior, inclusiv în urma protestelor civice din mai 2021, s-au dovedit insuficiente, necesitând intervenții repetate până în prezent.

Calea ferată Turda–Abrud, care străbate județul Alba, de la Vidolm la Abrud, este declarată monument istoric, dar este degradată prin complicitatea tacită a autorităților locale și județene, cu excepția comunelor Ocoliș, Poșaga și Sălciua.

Au fost efectuate lucrări în perimetre ale unor cimitire ad-hoc din perioada 1848–1849, locul numit „La Morminte” fiind devastat de intervenția unor utilaje de mare putere, fără realizarea unor studii și fără descărcare arheologică.

3. Lipsa unei strategii coerente la nivel județean privind crearea de locuri de muncă și valorificarea resurselor locale

Absența unor politici publice orientate spre dezvoltarea economică sustenabilă a regiunii a condus la menținerea unui nivel ridicat al șomajului. Domenii cu tradiție locală, precum prelucrarea lemnului, nu sunt valorificate corespunzător, exploatarea realizându-se preponderent la nivel de materie primă sau produse cu valoare adăugată redusă. Această situație împiedică păstrarea plusvalorii în Țara Moților și pe Valea Arieșului, limitând dezvoltarea comunităților locale.

4. Disfuncționalități majore în ocuparea funcțiilor publice și afectarea percepției de echitate în actul de justiție

În condițiile în care statul reprezintă principalul angajator în zona Văii Arieșului, ocuparea posturilor din sectorul public este percepută, în spațiul public, ca fiind marcată de practici netransparente și criterii inechitabile.

Totodată, existența unor posibile interferențe și influențe la nivel local, semnalate în spațiul public, privind funcționarea sistemului de justiție din județul Alba contribuie la consolidarea unui sentiment de neîncredere în instituțiile statului.

Percepția existenței unor situații de incompatibilitate sau de conflict de interese, inclusiv în cazuri în care persoane din aceeași familie ocupă poziții în cadrul procesului de acuzare și judecată, este de natură să afecteze profund încrederea cetățenilor în echitatea și imparțialitatea actului de justiție.

Aceste realități, cumulate, generează un sentiment accentuat de inechitate socială și descurajează în mod semnificativ tinerii din Țara Moților să își construiască viitorul în comunitățile de origine.

Solicitări și măsuri propuse pentru revitalizarea Munților Apuseni

Având în vedere situația expusă, solicităm Guvernului României, Parlamentului României, precum și autorităților administrației publice centrale și locale adoptarea urgentă a unui set coerent de măsuri, după cum urmează:

1. Asigurarea unui acces echitabil la resursele naturale și protejarea patrimoniului local

a) Revizuirea cadrului legislativ și a modului de concesionare și exploatare a resurselor forestiere, astfel încât comunitățile locale să beneficieze în mod direct și echitabil de pe urma acestora, în toată zona montană a României, prin plata unor redevențe/taxe de exploatare a masei lemnoase cu caracter local;

b) Verificarea și corectarea situațiilor generate de procesul de cadastrare sistematică, în vederea restabilirii drepturilor legitime ale proprietarilor locali, în contextul în care în România au fost cheltuiți, cu finanțare prin Programul Operațional Regional, peste 360.000.000 de euro în acest sens, iar rezultatele sunt catastrofale, servind interese străine de cele ale celor pe care trebuiau să-i deservească;

c) Introducerea unor mecanisme de monitorizare transparentă a exploatării resurselor naturale, cu implicarea comunităților locale și în folosul acestora.

2. Dezvoltarea infrastructurii și valorificarea potențialului turistic al regiunii

Alocarea prioritară de fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii de bază (apă, canalizare, drumuri comunale) în localitățile din Munții Apuseni și celelalte localități montane din România;

b) Modernizarea de urgență a drumului național DN 75, ca axă strategică de dezvoltare regională;

c) Elaborarea și implementarea unei strategii naționale dedicate dezvoltării turismului în Munții Apuseni și zonele montane din alte regiuni ale României, amenințate cu dispariția prin depopulare;

d) Crearea unor programe de finanțare dedicate dezvoltării turismului rural și ecologic în cadrul localităților din țară, în vederea satisfacerii nevoilor vitale ale vieții: apă, canalizare, mediu curat, acces la dezvoltare.

3. Stimularea dezvoltării economice locale și crearea de locuri de muncă

a) Elaborarea unei strategii județene și regionale pentru dezvoltarea economică a Țării Moților, în special a Văii Arieșului, în vederea reducerii decalajelor față de stadiul de dezvoltare al altor localități din județul Alba;

b) Încurajarea procesării locale a resurselor naturale, prin acordarea unor stimulente de retenție/inserție a tineretului în zona montană;

c) Acordarea de facilități fiscale și sprijin financiar pentru întreprinderile mici și mijlocii din zona Munților Apuseni și celelalte regiuni montane din România;

d) Crearea unor programe dedicate tinerilor din zona montană și încurajarea creșterii natalității la nivel național

4. Asigurarea transparenței, echității și integrității în administrația publică și sistemul de justiție

a) Consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a conflictelor de interese, în profil teritorial, la nivel de județe, pentru a evita situațiile în care persoane implicate în actul de justiție să poată soluționa cauze ale unor afini sau rude;

b) Monitorizarea și sancționarea practicilor care afectează echitatea socială, prin cheltuirea deșănțată a banilor publici, în condițiile în care cetățenilor români li se solicită austeritate, iar România se împrumută pentru a susține funcționarea statului;

c) Oprirea „hemoragiei” de resurse bugetare de la bugetul statului și al comunităților locale, pentru a răspunde efortului cetățenilor împovărați cu impozite și taxe crescute.

5. Instituirea unui cadru dedicat dezvoltării Munților Apuseni și a celorlalte localități montane din România

a) Înființarea unei structuri guvernamentale dedicate regiunilor cu o dezvoltare sub media națională;

b) Elaborarea unei strategii naționale multianuale privind eliminarea decalajelor între regiunile dezvoltate ale României și cele rămase în urmă.

6. Stimularea, prin participarea statului, a prelucrării resurselor minerale din Munții Apuseni în țara noastră, fără a mai fi necesar exportul unor minereuri în afara țării și în afara Uniunii Europene, în condițiile în care aceste resurse sunt considerate strategice.

7. Urgentarea demersurilor de reajustare administrativă în profil teritorial, printr-o nouă împărțire administrativ-teritorială, suplă și în interesul românilor.

8. Luarea tuturor măsurilor de către organele abilitate ale statului pentru stoparea degradării monumentelor istorice de pe Valea Arieșului și revitalizarea lor Calea feratăr Turda Abrud în special prin preluarea, în cadrul unei asocieri a comunelor, în administrare de la Societatea de Administrare a Activelor Feroviare.

9. Alocarea de resurse financiare pentru cercetarea arheologică a locului numit „La Morminte”, unde își dorm somnul de veci eroi români căzuți în 1849 în încercarea de apărare a Munților Apuseni.

10. Acordarea de facilități fiscale, asemeni celor acordate pentru locuitorii din Munții Apuseni și din Delta Dunării, și locuitorilor din alte regiuni muntoase din România, indiferent de munții în care acestea se regăsesc.

În considerarea celor expuse, subliniem caracterul urgent și strategic al intervenției Statului Român în sprijinul Munților Apuseni și al altor localități montane din România.

Depopularea accelerată, dezechilibrele economice și lipsa infrastructurii reprezintă riscuri reale pentru coeziunea națională și socială.

Solicităm instituțiilor statului să acționeze în mod concret și eficient pentru revitalizarea Munților Apuseni și a celorlalte zone montane din țara noastră, care ar putea deveni poli de atracție turistică și de bunăstare, prin industrii mici, locale, de tradiție.

Prezentul document exprimă voința Adunării Generale a Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu” din România, fiind dezbătut și adoptat prin votul unanim al delegaților în cel mai înalt for de conducere: Adunarea Generală”, semat Irimie Emil Popa – președinte Pentru și în numele Societății Cultural Patriotice ”Avram Iancu” din România, conform votului din plenul Adunării Generale

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI