Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, cel mai blând şi iubit apostol: De ce nu se împrumută nimic astăzi și de ce femeile nu trebuie să se pieptene. Tradiţii şi obiceiuri

Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, cel mai blând şi iubit apostol: De ce nu se împrumută nimic astăzi și de ce femeile nu trebuie să se pieptene. Tradiţii şi obiceiuri

Creştinii ortodocşi respectă cu sfinţenie o serie de tradiţii şi obiceiuri pentru a avea noroc şi prosperitate, de sărbătoarea Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, celebrat pe data de 18 octombrie.

Citește și: 18 Octombrie, este pomenit Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca. Cel dintâi care a zugrăvit prima icoană a Maicii Domnului

Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca s-a născut în Antiohia Siriei. Acesta l-a întâlnit pe Mântuitorul Iisus Hristos în Teba Boetiei. Acesta a fost considerat ca fiind unul dintre cei mai iubiţi dintre Apostolii Mântuitorului Iisus Hristos, un medic priceput, dar şi un zugrav renumit.

Potrivit scripturii, Sfântul Apostol Luca a început să-şi dedice viaţa lui Hristos, abia în momentul în care l-a întâlnit pe Sfântul Apostol Pavel.

Grec la origini, Sfântul Evanghelist Luca a învăţat meşteşugul vindecării de boli, devenind un medic foarte renumit.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, cel mai blând şi iubit apostol

Viaţa sa s-a schimbat în momentul în care L-a cunoscut pe Mântuitorul Iisus Hristos, la Ierusalim. Sfântul Luca a trecut la cele veşnice la vârsta de 80 de ani, atunci când a fost spânzurat de un măslin de către păgâni.

Se spune că pe locul unde a fost înmormântat a plouat cu apă limpede şi înmiresmată. Mai mult decât atât, această apă îi tămăduia pe cei care sufereau de boli de ochi.

Mai târziu, în anul 357, moaştele sale au fost aduse la Constantinopol, în Biserica Sfinţilor Apostoli, apoi, în anul 1177, în Italia, la Padua.

De sărbătoare cu cruce neagră Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, pe 18 octombrie, este interzisă prelucrarea lânii, a pieilor de oi şi a părului de animale, nu se umbla cu acul, foarfecele, nu se tăia nimic, iar femeile nu se piaptănau pentru că părul încâlcit, lupii se încurcă şi se pierd prin păduri.

Potrivit folclorului, de Sfântul Luca, se macină faină pentru iarna întreagă, se pun la conservare pătrunjel, morcovi, ţelină, sfeclă.

Vitele nu mai ies la păscut iarbă verde pe izlazuri, ci se trec pe nutreţ uscat. Totodată, de această sărbătoare se scot ultimii cartofi din pământ, se ară miriştile şi multe altele.

Dacă frunzele pomilor se îngălbenesc şi cad repede, anul ce urmează va fi roditor iar dacă plouă mult în octombrie, va fi vânt puternic în decembrie, iar dacă e multă brumă sau chiar zăpadă în această lună, în ianuarie va fi timp frumos.

Nu se împrumută nimic în acea zi, nu se pronunţă cuvântul ,,lup”. În mistica populară se crede că în această perioadă lupoaicele calcă hotarul satelor, răscolesc în gunoaie pentru a găsi tăciuni aprinşi, pe care mâncându-i devin mai fertile.

De Sfântul Luca, singurul lucru îngăduit şi chiar recomandat este spălatul rufelor cu apă clocotită, căci numai astfel se poate opări gura lupului.

Sursa: antena3.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI