Semne albaiuliene pe frontispiciul Limbii Române de la Chişinău

Cei douăzeci de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova găsesc ţara de dincolo de Prut pe un cântar al luminilor şi umbrelor. Lumina câştigată, fragmentată şi întreruptă mereu, sângerează încă precum un izvor pornit în lume să dea mâna cu o alt fel de viaţă, să rămână fereastra deschisă a fiinţei românităţii prin care au făcut un pas în faţă tradiţiile, obiceiurile, datinile, înscrierea pe traiectoria culturii şi civilizaţiei europene, fereastră încărcată de unii, alţii, după mofturile lor politice, scrijelindu-i faţa de pasăre cântătoare. Aceştia sunt culegătorii de umbre, nostalgicii traşi mereu în arenă de cai verzi pe pereţi. Şi peste toate acestea Republica Moldova şi-a încordat muşchii de tânără mireasă şi-a ieşit în Piaţa Revoluţiei lângă tâmpla marelui Ştefan cel Mare şi Sfânt, cu o generaţie tânără, credibilă, cu conducători – mulţi dintre ei credibili, cinstiţi, oneşti, dăltuitori de viitor şi limpeziri de grai. Paradă militară, adunări, conferinţe, spectacole, concerte, concursuri, omagii solemne, nesfârşite surâsuri de flori, de pagini scrise, de paşi ai scriitorilor, de embleme ale noului val constructiv. În această atmosferă s-a trezit delegaţia Consiliului Judeţean Alba, formată din consilier prof. Ioan Bâscă, secretarul Astrei albaiuliene, Radu Neag, căruia îi mulţumim şi pentru depăşirea traseului greu, geografic pe patru roţi, prof. Romi Adam, sculptor redescoperit de la Palatul Copiilor, un adevărat dăltuitor de chipuri şi destine şi scriitorul  Ion Mărgineanu. Prezenţa delegaţiei, invitată de altfel,  la manifestările aniversare „Limba noastră” a însemnat, credem, după ecourile din presă, de la radio şi televiziune, cea mai „concretă” contribuţie la strălucirea Limbii Române: donaţia bustului scriitorului Adrian Păunescu, aşezat şi dezvelit apoi, pe Aleea Clasicilor din Parcul Central, între Lucian Blaga şi Nichita Stănescu, datorată în exclusivitate înţelegerii unui om de excepţie în promovarea valorilor culturale, spirituale, Ion Dumitrel. Nu-l lăudăm ci-i mulţumim în numele miilor de locuitori ai Chişinăului prezenţi în 31 August de Ziua Limbii la dezvelirea emoţionantă, condusă de Preşedintele Academiei Republicii Moldova, acad. Gh. Duca şi acad. Mihai Cimpoi, recunoscându-se promptitudinea, gestul frăţesc încărcat de semnificaţii al albaiulienilor, de către oficialităţi, printre care Pretura Buicanilor, Primăria Capitalei – prin Dorin Chirtoacă, scriitori, familia Păunescu – Andrei, Carmen, Ana Maria, Uniunea Scriitorilor peste care s-a aşezat mesajul albaiulian al chemării la Unire, la cunoaşterea adevărului istoric, la scuturarea de animozităţi şi false promisiuni, susţinut de cei patru participanţi. Au urmat: participarea delegaţiei la momentul omagial al Academiei Moldovei, care respiră mai frumos după ce Romi Adam a făcut un cadou extraordinar: două efigii mari ale lui Grigore Vieru şi Adrian Păunescu, întâlnirea cu cititorii, cu membri ai Ligii Românilor de pretutindeni, la biblioteca publică Alba Iulia, căreia i s-a donat un număr impresionant de cărţi din partea Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga”, a Consiliului Judeţean Alba şi a 122 de cărţi de către scriitorul Ion Mărgineanu. Momentul a fost de-o aleasă emotivitate, dăruindu-se copiilor prezenţi, profesorilor, bibliotecarelor cărţi cu autografe şi ca o surpriză, cele două efigii ale poeţilor Vieru şi Păunescu, la dezvelirea cărora au participat acad. Mihai Cimpoi, prof. dr. Victor Crăciun, preşedintele Ligii, generalul Mircea Chelaru, un om de o erudiţie strălucitoare, Gh. Grigorescu, vicepreşedintele Preturii Buicani, prof. dr. Vasile Grozav, cel care ne-a însoţit pe tot parcursul întâlnirilor cu multă atenţie şi afectivitate, Elena Roşca – dir. Bibliotecii, poetesa-redactor Elena Tămăzlăcaru, prof. M. Munteanu, bibliotecare şi numeroşi elevi, continuându-se cu vizita la săptămânalul de Limbă Română „Literatura şi Arta” condus de năvalnicul om al Agorei, scriitorul Nicolae Dabija, al cărui roman de dragoste recent lansat şi în România „Tema pentru acasă” face o surpriză colosală, demnă de un premiu internaţional, stabilindu-se colaborări concrete, edificatoare între creatori; participarea la simpozionul „Lucian Blaga – diplomatul”, de la sediul Uniunii Scriitorilor, condus de poetul Arcadie Suceveanu. Printre susţinătorii de referate s-a aflat şi Radu Totoianu, directorul Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeş; la lansări şi prezentări de carte, expoziţii, spectacole, la constituirea Cenaclului scriitorilor şi omagierea Limbii Române în Parcul Central. Cu totul la obiect s-au desfăşurat cele două întâlniri de la Ialoveni cu oameni de cultură, artişti, colaboratori, concretizându-se viitoare prezenţe din Republică în arealul cultural albaiulian, participarea la Sărbătoarea „Meşterilor populari” din satul Ulmu (Ialoveni) unde s-a inaugurat şi o cruce imensă pe cel mai înalt deal, s-au înmânat premii, dfistincţii de către Nicolae Andronachi, şeful Consiliului raional. Vizita delegaţiei s-a încheiat la Cahul, oraşul cu 42.000 de locuitori, cu gimnazii, cinci licee, un muzeu, cu o Universitate „B.P. Haşdeu”, înfiinţată în 1999, cu 1500 de studenţi şi peste 110 dascăli, care tocmai se aflau în deschiderea noului an universitar, având în tânărul rector Andrei Popa, în decanul Victor Axenti, Ludmila Bălţatu, Eudochia D., M. Barbaov, Alexandra Piscunov, Nicolae Piscunov, D. Axentii etc. o respiraţie aparte, benefică spre ştiinţă şi educaţie. La Universitate s-a perfectat deschiderea unei secţii a Bibliotecii judeţene „Lucian Blaga”, donându-se aproape 500 de titluri de carte, urmând ca fondul acesteia să fie mărit constant, prilejuindu-se noi întâlniri în România şi raionul Cahul ce duce foarte multă lipsă de carte în limba română, şi viaţa i-o cere imperios. La nivelul Astrei albaiuliene, al cercului „Astra” din Cahul s-au perfectat acţiuni concrete, stimulatoare în prezenţa lui Ioan Bâscă, Radu Neag, a membrilor din localitate. Aici am putea închide cercul prezenţei albaiuliene, dar nu o vom face nesubliniind faptul că R. Moldova are nevoie de sprijin constructiv pe toate fronturile din partea noastră, că exemplul Albei Iulia, prin acţiunile exacte ale Consiliului Judeţean Alba, ale Bibliotecii Judeţene, Filialei „Alba-Hunedoara” a Uniunii Scriitorilor, ale Primăriei, Prefecturii, Universităţii „1 Decembrie 1918”, Arhiepiscopiei Ortodoxe trebuie urmat şi de alţii etc. Moldova se câştigă prin ataşament moral, construirea de şosele, module culturale, de civilizaţie, posturi de radio şi televiziune, întreprinderi comune, susţinători ai idealurilor de limbă comună şi tradiţii, prin atitudini curajoase de stopare a rusofilismuluui devastator, prin înţelegerea tuturor compartimentelor „Alianţei” de la putere. Este jenant să tot vorbim de R. Moldova la umbra neputinţei în floare. Mulţumim Consiliului Judeţean, lui Ion Dumitrel pentru sărbătoarea albaiuliană de la Chişinău, Ialoveni, Cahul. Romi Adam, a fost eroul zilei, adulat, aplaudat iar posturile de radio, televiziune „la ştiri”, emisiuni, au pronunţat mereu cu preţuire numele lui Ion Dumitrel, al lui Romi Adam şi celorlalţi membri ai delegaţiei. Mulţumim ziarului „Unirea” pentru receptivitate, asigurându-i că un număr de exemplare din cotidian a fost răspândit cu acest prilej în R. Moldova, spre bucuria bibliotecilor, a expoziţiilor de carte, cum a fost Salonul Internaţional de Carte deschis la Biblioteca Naţională din Chişinău.
Ion MĂRGINEANU

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---