Sectorul energetic al României, captiv în „paradigma” importurilor de resurse energetice critice. Asociație: „Exportăm electricitate ieftină, importăm dependență energetică scumpă”

Sectorul energetic al României, captiv în „paradigma” importurilor de resurse energetice critice. Asociație: „Exportăm electricitate ieftină, importăm dependență energetică scumpă”

Datele statistice publicate de INS pentru perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2026 conturează o evoluție aparent contradictorie a sistemului energetic din România. În timp ce anumite segmente înregistrează creșteri importante, altele indică scăderi sau accentuarea dependențelor externe, ceea ce sugerează o transformare structurală mai profundă decât reiese la prima vedere, relevă o analiză a Asociației Energia Inteligentă.

Producție în creștere, consum în scădere

În ansamblu, resursele de energie primară au scăzut cu 3,3%, ajungând la 10,48 milioane tep. Producția internă a coborât ușor, iar importurile totale s-au redus, însă structura acestora s-a modificat semnificativ.

Deși volumul total al importurilor este mai mic, România a importat mai multe produse energetice critice: gaze naturale, produse petroliere și cărbune, toate în creștere, în timp ce importurile de țiței au scăzut semnificativ. Această reconfigurare indică o trecere de la importul de materii prime la importul de produse finite, cu impact direct asupra dependenței de piețele externe.

Energie electrică – singurul sector în expansiune

Producția de energie electrică a crescut cu aproximativ 7%, fiind singurul segment energetic major cu evoluție pozitivă. Această creștere este susținută în special de surse regenerabile și de condițiile hidro favorabile din 2026.

Hidroenergia a avut cel mai important aport, cu o creștere de peste 31%, contribuind decisiv la echilibrarea sistemului energetic și compensând scăderile din alte surse convenționale.

Regenerabilele accelerează

Energia eoliană a înregistrat o creștere de 12,5%, iar cea solară de 26,4%, confirmând extinderea rapidă a capacităților instalate. În special producția fotovoltaică a avut un avans semnificativ, semn al intrării în exploatare a unor noi investiții.

În schimb, termocentralele și producția nucleară au înregistrat scăderi ușoare, pe fondul prioritizării surselor cu cost marginal redus.

Consum mai mic, în special în sectorul rezidențial

Consumul final de energie electrică a scăzut cu 2,7%. În timp ce consumul industrial și comercial a rămas relativ stabil (-0,4%), consumul populației a scăzut puternic, cu peste 10%.

Această evoluție poate fi asociată mai multor factori: condiții climatice, eficiență energetică, autoconsum din surse proprii sau reducerea consumului din motive economice.

Exporturi în creștere și importuri reduse de energie electrică

România a exportat 5,15 TWh de energie electrică, în creștere cu aproximativ 16%, în timp ce importurile au scăzut cu 15%. Practic, excedentul de producție, în special din orele de vârf ale regenerabilelor și hidroenergiei, a fost direcționat către piețele externe.

Totodată, consumul propriu tehnologic a crescut cu aproximativ 18%, ceea ce indică o presiune mai mare asupra rețelelor de transport și distribuție, pe fondul intensificării fluxurilor energetice.

O tranziție energetică incompletă

Deși indicatorii arată o creștere a producției de energie electrică și o consolidare a exporturilor, analiza structurală relevă vulnerabilități persistente. România continuă să importe volume semnificative de resurse energetice critice și rămâne expusă fluctuațiilor piețelor internaționale.

În același timp, scăderea consumului intern sugerează că tranziția energetică nu este încă dublată de o transformare economică reală, capabilă să valorifice surplusul de energie regenerabilă.

sursa: Asociația Energia Inteligentă

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI