Schimbări majore în sistemul public de sănătate: Plata gărzilor va fi diferențiată, normativul de personal și DSP-urile vor fi reformate

Schimbări majore în sistemul public de sănătate: Plata gărzilor va fi diferențiată, normativul de personal și DSP-urile vor fi reformate

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, are în vedere schimbări majore în sistemul public de sănătate, de la plata gărzilor, la organizarea personalului și funcţionarea Direcţiilor de Sănătate Publică. Rogobete susţine introducerea a trei tipuri de gărzi – de monitorizare, la domiciliu și de urgenţă – fiecare remunerată diferit, pentru a reflecta specializarea medicilor și volumul de muncă.

În paralel, ministrul promovează implementarea teleinterpretării și teleradiologiei pentru a acoperi deficitul de specialiști în radiologie și imagistică. De asemenea, el anunţă modificarea normativului de personal, considerat învechit, și reorganizarea Direcţiilor de Sănătate Publică, astfel încât partea de inspecţie sanitară să treacă sub coordonarea directă a Ministerului Sănătăţii. În acelaşi timp, Alexandru Rogobete admite că România se confruntă cu o lipsă de personal în domeniul sanitar.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, este de acord că plata gărzilor în spitalele publice reprezintă „un subiect sensibil” şi propune un nou sistem, care include trei tipuri de gărzi, în funcţie de specialitatea medicului. Este vorba despre garda de monitorizare, garda la domiciliu şi garda în urgenţă. Potrivit ministrului, fiecare dintre aceste gărzi va fi plătită în mod diferit, transmite News.ro.

„Este un subiect sensibil, un subiect de ani de zile şi anume că gărzile sunt plătite la valoarea salariului din anul 2018. Este real şi e o nedreptate. Şi am zis, da, sunt de acord să modificăm, dar nu sunt de acord să plătim la fel toate unităţile sanitare. Şi atunci, împreună cu echipa mea, am formulat o nouă viziune pentru gărzi, care este, de fapt, preluată din spaţiul european. În Franţa se întâmplă aşa”, a afirmat Alexandru Rogobete sâmbătă, într-o conferinţă de presă susţinută la Ploieşti.

Acesta a explicat că susţine ideea de a introduce tipuri diferite de gărzi, în funcţie de specialitatea medicală şi de nevoile pacientului, iar plata acestora se va face diferit.

„Vom avea gărzi la domiciliu. Ce înseamnă gardă la domiciliu? Cine poate face gardă la domiciliu? De exemplu, medicul de radiologie intervenţională care face trombectomii. Nu trebuie să stea în spital să aştepte pacientul cu AVC. Dar dacă vine un pacient cu AVC, este chemat de acasă şi realizează intervenţia, aşa se întâmplă peste tot în lumea asta. De ce se întâmplă aşa? Pentru că sunt puţini. E o specialitate în care sunt puţini. Apoi, garda de monitorizare. Ce înseamnă gardă de monitorizare? Înseamnă că medicul de gardă îngrijeşte doar pacienţii internaţi în acea secţie, fără să interacţioneze cu urgenţele din afara spitalului. Şi gardă de urgenţă, adică acele gărzi, cum se întâmplă în spitalul judeţean din Ploieşti, unde vin pacienţi fiind spital de urgenţă”, a explicat ministrul, în timpul vizitei făcute la Ploieşti.

Alexandru Rogobete a precizat că potrivit propunerilor pe care le susţine, cele trei tipuri de gărzi vor fi plătite cu tarife diferite.

„Cel mai probabil garda de monitorizare va rămâne la tariful de astăzi, iar garda de urgenţă va fi plătită suplimentar”, a adăugat ministrul.

Rogobete, despre implementarea teleinterpretării şi a teleradiologiei

Alexandru Rogobete afirmă că problema generată de lipsa medicilor specializaţi în radiologie şi imagistică poate fi rezolvată parţial prin implementarea la scară tot mai largă a sistemului teleinterpretării sau teleradiologiei, care presupune că un spital care nu are specialist în acest domeniu trimite imaginile la alt spital, unde acestea sunt interpretate.

„Pentru zona de radiologie şi imagistică există modele de bună practică în ţară. Se întâmplă deja, odată cu finalizarea proiectelor prin PNRR, cu aşa numita teleinterpretare sau teleradiologie. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că spitalele se conectează cu un alt centru, universitar de exemplu, printr-un sistem digital. Imaginile de la RMN, de la computerul tomograf, sunt transmise în cealaltă unitate sanitară, în celălalt spital, sunt interpretate şi apoi transmise înapoi. Şi eu am propus, am avut aceste discuţii deja, pentru a conecta nu doar Spitalul Judeţean Ploieşti cu alte centre, dar şi alte spitale din Prahova care au imagistică mare. Şi aici mă refer la Vălenii de Munte, unde avem, de exemplu, un computer tomograf performant, care s-ar putea conecta prin teleinterpretare la un spital din Bucureşti pentru o interpretare mai rapidă”, a afirmat Alexandru Rogobete.

Ministrul Sănătăţii dă ca exemplu de implementare a unui astfel de proiect un spital din judeţul Mehedinţi al cărui compartiment de radiologie şi imagistică este conectat prin teleinterpretare cu Spitalul Judeţean Universitar din Timişoara.

Ministrul Sănătăţii: Normativul de personal în spitalele din România funcţionează după un model sovietic

Ministrul Sănătăţii reafirmă că, pe lângă reclasificarea unităţilor sanitare publice, modificarea normativului de personal face parte din schimbările importante care vor avea loc în sistem. Alexandru Rogobete aminteşte că actualul model prin care este stabilit numărul de profesionişti în spitalele publice este mai vechi de jumătate de secol şi este unul sovietic, care nu ţine cont de noile tehnologii dezvoltate în sistemul medical.

„Regândim şi reaşezăm sistemul de sănătate; pe lângă zona de reclasificare, modificăm deja şi normativul de personal. Pentru că, să-mi fie cu iertare, dar spitalele din România funcţionează după o formă de organizare administrativă a resursei de personal, a normativului de personal, care nu a fost schimbată ca gândire din anul 1974. Deci normativul de personal din România funcţionează după un model sovietic. Este un lucru pe care l-am mai spus public, nu este nici o surpriză şi nici un breaking news. Noi normăm personalul doar în funcţie de numărul de paturi, ceea ce este o aberaţie. Nu ţin cont de complexitatea cazurilor, nu ţin cont de timpul de staţionare în unitatea sanitară, nu ţinem cont de rulajul de pacienţi, nu ţinem cont de intervenţiile care sunt tot mai complexe, pentru că există echipamente tot mai complexe, în special în terapie intensivă şi nu doar”, a declarat Alexandru Rogobete.

Acesta anunţă că intenţionează modificarea normativului de personal, acesta urmând a fi „regândit şi recalculat nu doar după numărul de paturi, ci şi după alţi indicatori medical şi administrativi”.

„Acest lucru va duce, o să vedeţi, la o reorganizare a activităţii în unitatea sanitară şi pentru anumite zone se va degreva şi se va reduce acest fenomen de suprasolicitare, care apare pentru că se fac prea multe gărzi”, a explicat ministrul.

Rogobete a abordat şi subiectul legat de faptul că personalul medical din unităţile publice este plătit la fel, chiar dacă volumul de muncă este semnificativ diferit de la un spital la altul.

„Plătim la fel pe oricine, indiferent cât munceşte. În prima mea zi de mandat am spus acest lucru, şi anume că îmi doresc să introducem în sistemul de sănătate criterii de performanţă, care să fie, sigur, corelate şi cu veniturile. A nu fi înţeles greşit: nu o să scadă venitul actual la nimeni. Dar cine munceşte mai mult în sistemul public va fi plătit suplimentar, aşa cum este normal”, a subliniat ministrul.

Rogobete, despre reorganizarea Direcţiilor de Sănătate Publică

Ministrul Sănătăţii afirmă că, după ce în ultimii ani Direcţiile de Sănătate Publică au primit tot mai multe atribuţii, acestea s-au „transformat într-un mic minister al sănătăţii în judeţ”, ceea ce a dus la diminuarea activităţilor de monitorizare şi control. Alexandru Rogobete anunţă că instituţii vor fi reorganizate şi că partea de inspecţie, care se află, în prezent, în subordinea şefilor acestor direcţii, va trece în subordinea ministerului.

„Pentru Direcţiile de Sănătate Publică intenţionăm o reorganizare a activităţii, în primul rând. Faptul că în ultimii ani Direcţiile de Sănătate Publică au fost bombardate cu tot felul de atribuţii, care nu ar trebui neapărat să fie acolo, a dus la o supraîncărcare a activităţii şi, de fapt, Direcţia de Sănătate Publică s-a transformat într-un mic Minister al Sănătăţii în judeţ şi s-a cam pierdut această zonă de monitorizare şi control, în special pentru zona medicală, care mă interesează. Şi aţi văzut că am avut în acest mandat, care eu speram să fie mai uşor, tot felul de evenimente: Iaşi, Constanţa şi aşa mai departe, ceea ce demonstrează că este absolut necesar ca Direcţiile de Sănătate Publică să intre într-o reorganizare. Dar când spun reorganizare, nu mă gândesc la oameni daţi afară, mă gândesc la o reorganizare a atribuţiilor cu activităţi foarte clare şi foarte stabilite”, a declarat Alexandru Rogobete.

Acesta a subliniat că partea de inspecţie sanitară va trece din subordinea Direcţiilor de Sănătate Publică din judeţe direct în subordinea ministerului de resort.

„Concret, zona de inspecţie sanitară de stat din interiorul DSP-ului va intra direct în subordinea Ministerului Sănătăţii, pentru că Inspecţia Naţională Sanitară de Stat este în Ministerul Sănătăţii. În momentul de faţă, Inspecţia Sanitară din DSP este în subordinea directorului DSP. Eu vreau să scot această influenţă a directorului DSP asupra zonei de control medical şi să o mut la Ministerul Sănătăţii. Zona administrativă şi de sănătate publică din Direcţia de Sănătate Publică va rămâne ca atribuţie pentru Direcţia de Sănătate Publică. Odată cu separarea foarte clară şi foarte corectă, până la urmă, a celor două segmente importante, care nu au legătură una cu alta, eu cred că Direcţiile de Sănătate Publică vor putea funcţiona mult mai bine şi vor putea să-şi facă, până la urmă, treaba de sănătate publică pe care o are o Direcţie de Sănătate Publică”, a adăugat Alexandru Rogobete.

Rogobete, despre lipsa personalului medical

Ministrul Sănătăţii admite că România se confruntă cu o lipsă de personal în domeniul sanitar, însă subliniază că, prin comparaţie cu media Uniunii Europene, situaţia nu este cu mult diferită.

„Da, România se confruntă cu o lipsă a personalului medical. În întreaga Europa există pentru anumite specialităţi o criză a personalului medical. Şi vă dau un exemplu. În Germania tranzitează acum o criză a anesteziştilor, de exemplu. Aceste lucruri se întâmplă ciclic în funcţie de numărul de absolvenţi şi în funcţie de preferinţele anumitor generaţii de a se duce într-o direcţie sau în altă direcţie. Este o constantă care se întâmplă la nivel european”, a afirmat ministrul Sănătăţii.

Alexandru Rogobete subliniază că numărul de medici la suta de mii de locuitori nu este, în România, cu mult mai mic faţă de media europeană.

„Noi, dacă discutăm despre resursa umană comparativ cu media Uniunii Europene, să ştiţi că suntem nu foarte departe de medie. Suntem doar 0,6 puncte sub media Uniunii Europene, ca număr de doctori pe 100 de mii de locuitori. Problema la noi este distribuţia lor la nivel naţional”, adaugă ministrul Sănătăţii.

Rogobete: Fenomenul medicilor care scurtează programul de lucru începe să se reducă

Ministrul Sănătăţii anunţă că, în urma controalelor făcute în unităţile sanitare de stat, începe să se reducă „fenomenul” medicilor care scurtează programul de lucru în spitalul public pentru a merge să profeseze la cabinete private. Alexandru Rogobete admite că acest fenomen nu se va reduce „peste noapte”, dar spune că, prim schimbări legislative şi prin verificări, situaţia „se va echilibra”, potrivit News.ro

Alexandru Rogobete îşi menţine părerea potrivit căreia medicii din România nu ar trebui să se afle în situaţia de a alege dacă să lucreze în sistemul public sau în cel privat.

„Părerea mea o ştiţi, am spus-o de fiecare dată şi o spun şi acum: eu nu sunt de acord cu această viziune, ori la public, ori la privat. Medicina are o particularitate, este până la urmă o profesie liberală. Eu cred că nu aici e problema că lucrează şi într-un loc, şi la public, şi la privat. Problema este că nu se respectă programul la public”, a afirmat ministrul Sănătăţii.

Acesta a arătat că România are „oameni excepţionali care ţin până la urmă sistemul de sănătate pe umeri”, medici care vin de acasă pentru a face proceduri în spitale şi care fac gărzi peste normativ, dar are şi „anumite persoane care părăsesc la ora 11, ora 12, înainte de finalizarea programului, la public, şi se duc la cabinetul propriu privat”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI