SĂRBĂTOARE MARE pentru creştini: LĂSATA SECULUI pentru Postul Paştelui. Tradiţii şi obiceiuri populare: se aprind focuri uriaşe, se fac plăcinte pentru soacre şi se dau sticle cu lapte copiilor săraci

Creştinii ortodocşi sărbătoresc duminică, 22 februarie, Lăsatul Secului pentru brânză,  ouă, lactate, care marchează intrarea în Postul Paştelui. În urmă cu o săptămană a fost Lăsatul Secului pentru carne. Lăsatul Secului reprezintă o sărbătoare care marchează ultima zi când se mai poate mânca de dulce, înainte de a începe unul dintre cele patru mari posturi rânduite de Biserica Ortodoxă (Postul Naşterii Domnului, Postul Sfintelor Paşti, Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi Postul Adormirii Maicii Domnului).

Postul Sfintelor Paşti, cunoscut şi ca Postul Mare, este singurul pentru care există două date de Lăsat al secului, una pentru carne (Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi), care a avut loc anul acesta la 15 februarie, iar cealaltă pentru lactate, ouă şi peşte (Duminica Izgonirii lui Adam din Rai), anul acesta la 22 februarie.

Postul Paştelui ţine 7 săptămâni, începe după Duminica izgonirii lui Adam din rai şi se încheie în Sâmbăta Mare. Anul acesta, Postul Paştelui începe pe 23 februarie, iar Sfintele Paşti vor fi duminică, 12 aprilie.

Postul Paştelui a fost instituit în cinstea Patimilor şi Invierii Mantuitorului Iisus Hristos, prin care noi am fost mântuiti, şi nu reprezintă doar abţinere de la anumite alimente, ci înseamnă şi îndreptare sufletească prin spovedanie şi fapte bune.

Duminica Lăsatului sec de brânză este numită în poporul nostru ortodox „Duminica iertării”, în urma bunului şi evlaviosului obicei de a ne cere iertare unii de la alţii înaintea Postului Mare – iar acest obicei s-a încetăţenit în virtutea poruncii Mântuitorului, Care ne spune în Evanghelia de acum să ne iertăm greşelile unii altora dacă dorim ca şi nouă să ne ierte greşelile Tatăl Ceresc, pe Care nemăsurat II amărâm şi II mâniem în toată ziua şi în tot ceasul.

Predica la Duminica Lăsatului sec de brânză
„Zis-a Domnul: Daca veti ierta oamenilor greselile lor, va ierta si voua Tatal vostru Cel ceresc; iar daca nu veti ierta oamenilor greselile lor, nici Tatal vostru nu va va ierta greselile voastre. Cand postiti, nu fiti tristi ca fatarnicii; ca ei isi intuneca fetele, ca sa se arate oamenilor ca postesc. Adevarat graiesc voua: si-au luat plata lor. Tu insa, cand postesti, unge capul tau si fata ta o spala, ca sa nu te arati oamenilor ca postesti, ci Tatalui tau, Care este in ascuns, si Tatal tau, Care vede in ascuns, iti va rasplati tie. Nu va adunati comori pe pamant, unde molia si rugina le strica si unde furii le sapa si le fura, ci adunati-va comori in cer, unde nici molia, nici rugina nu le strica si unde furii nu le sapa si nu le fura. Caci unde este comoara voastra, acolo va fi si inima voastra. (Matei 6, 14-21)”

Evanghelia acestei Duminici, a Izgonirii lui Adam din Rai sau a Lasatului sec de branza, este o lumina pentru sufletul nostru in toata perioada Postului Sfintelor Pasti in care intram acum. Duminica aceasta are o importanta majora, deoarece indata dupa ea incepe o perioada lunga de urcus duhovnicesc interior spre Inviere.

Traditii şi obiceiuri populare

In toate zonele rurale din tara Lasatul Secului de Pasti joaca un rol extrem de important. Foarte multe traditii inca se tin. De exemplu, Lasata Secului de Pasti pastreaza traditii specifice inceputului unui an agrar, sarbatorit odata cu echinoctiul de primavara. Dupa cum spune si Profesorul Ion Ghinoiu, „prin fixarea Pastelui in raport cu echinoctiul de primavara si faza lunara, cele mai importante sarbatori si obiceiuri pagane au fost impinse in afara ciclului pascal, la Lasatul Secului si la Rusalii”.

Aceasta sarbatoare marcheaza si acel moment de cumpana dintre noul an agrar si cel vechi. In functie de aceasta sarbatoare sunt tinute si obiceiurile si datinile locului. Acestea se impart in doua categorii: sarbatori care au loc inaintea de Lasatul Secului in „Saptamana Nebunilor” si obiceiuri care se tin in saptamana „Caii lui Santoader”.

Praznicul de duminica este impodobit, din mosi-stramosi, de traditii pe care crestinii ortodocsi le respecta pentru a avea un post usor, care sa infraneze puterea de a pacatui.

Saptamana Nebunilor coincide “Saptamana branzei”, denumita si “Saptamana alba”, in care, pentru a se putea pregati treptat intrarea in Postul Mare, dupa ospetele din “Caslegii de Iarna” (perioada intre Craciun si Lasatul Secului, cand se fac petreceri, nunti, oamenii se distreaza, se mananca de toate – de fapt se fac abuzuri), se elimina din alimentatie carnea si „clisa” (slanina) si sunt admise branzeturi, lactate si oua.

Numele de „Saptamana Nebunilor” are doua semnificatii. Pe de o parte, in unele zone ale tarii ca Banat, Muntenia, Transilvania – era perioada ingaduita sa se casatoreasca, cei care n-au reusit sa faca asta in timpul petrecerilor – deci a Caslegilor. Cea de-a doua – Saptamana Nebunilor este legata de crearea imaginii de imbatranire, moarte si renastere a timpului calendaristic – identic acum la Anul Nou Agrar, cu cel al Anului Nou calendaristic.

Baterea halviţei
In foarte multe localitati din sudul tarii se pastreaza cu sfintenie obiceiul de Batere a halvitei. In cadrul acestei ceremonii participa si copiii si adolescentii. Se obisnuieste ca gazda sa lege o bucata de halvita cu o sfoara si incepe sa o plimbe prin fata tinerilor, organizati in echipe de cate doi, avand mainile legate la spate. Fiecare copil incearca sa prinda bucata de halvita cu gura, un lucru mai greu decat si-ar inchipui multi. Majoritatea celor care participa la aceasta traditie ajung sa se murdareasca din plin pe fata si chiar pe haine. Se spune ca persoana care prinde halvita in gura o primeste drept recompensa.

Legarea Grânelor
O alta datina care se pastreaza si in zilele noastre este Legarea granelor. Acest obicei se practica pentru ca pasarile sau alte daunatoare sa nu distruga recolta gospodarilor.Traditia este ca peste zi sa nu se puna de loc mana pe cereale si nici sa se dea din acestea de mancare la pasari si animale, doarece superstitia este ca atunci recolta va fi distrusa pe camp de pasari si daunatori. Seara insa, se iau graunte diferite in gura, se iese in curte si stand cu ochii inchisi se scuipa la oratanile curtii, apoi se spune: ”cum nu vad eu acuma nimic, asa sa nu vada nici pasarile holda mea”.

Focurile purificatoare
In unele sate, de Lasatul Secului, se practica un alt obicei vechi, cel al focurilor purificatoare. Pe inserat, pe dealuri se aprind focuri. Conform traditiei, in acest fel atmosfera se purifica in comunitatea respectiva, ajutand totodata si la alungarea spiritelor rele. Mai mult, se credea ca prin savarsirea acestui ritual se asigura si perpetuarea renasterii la viata.

Plăcinte pentru soacre
În regiunea Munteniei, nurorile obisnuiesc sa prepare placinte cu branza dulce si stafide pe care mai apoi le ofera soacrelor, pentru ca relatiile lor sa ramana „dulci” si in timpul Postului Mare.

Vergelul sau refenelele sunt petreceri din comunitatea satului, care au loc in duminica Lasatei Secului. Este de fapt ultimul prilej de distractie colectiva, inainte de a se intra in perioada Postului Pastilor. Sarbatoarea are loc dupa asfintitul soarelui si este legata prin tematica de ceremonialul Mascatilor, dar se reduce doar la un schimb de strigaturi satirice, chiar rautacioase – refenele – intre fetele batrane si „tomnaticii” ce au ramas necasatoriti.

Şapte sticle cu lapte pentru copiii nevoiaşi
Nu in ultimul rand, se mai practica si obiceiul ca multi credinciosi sa ofere copiilor nevoiasi cate sapte sticle cu lapte, simbolizand cele sapte saptamani ale postului. Se crede ca aceasta traditie va aduce hrana mai buna copiilor nevoiasi pe parcursul Postului Paştelui.

Sursa: calendarulortodox, crestinortodox

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI