S.O.S. România anunță că a depus în Parlament propunerea de suspendare a lui Nicușor Dan. Ce acuzaţii îi sunt aduse preşedintelui și care este procedura

S.O.S. România anunță că a depus în Parlament propunerea de suspendare a lui Nicușor Dan. Ce acuzaţii îi sunt aduse preşedintelui și care este procedura

S.O.S. România, partidul Dianei Șoșoacă, anunță că a depus către Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului o propunere de suspendare din funcție a președintelui României, Nicușor Dan.

Documentul este semnat de deputata Simona-Elena Macovei Ilie, liderul grupului parlamentar S.O.S. România și este fundamentat pe articolul 95 alineatul 1 din Constituție, care reglementează suspendarea președintelui pentru „fapte grave” prin care ar fi încălcat Legea fundamentală.

Totuși, propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor și se adoptă cu votul majorității parlamentarilor. Partidul Dianei Șoșoacă nu a făcut dovada susținerii din partea unei treimi a parlamentarilor.

În documentul înaintat Parlamentului, S.O.S. România enumeră, printre altele, presupuse ingerințe în activitatea autorității judecătorești și a Consiliului Superior al Magistraturii, declarații considerate forme de presiune asupra Curții Constituționale, neînaintarea către Parlament a unei propuneri pentru conducerea civilă a SRI, precum și implicarea președintelui în negocieri politice și guvernamentale.

Acuzații privind Justiția, CCR și SRI

„Semnatarii prezentei propuneri constată că Președintele României a săvârșit un cumul de fapte grave prin care a încălcat prevederile Constituției, după cum urmează:

a) a anunţat public un mecanism extralegal de consultare/referendum în corpul magistraților cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, autoritate constituțională garantă a independenței justiției;

b) a creat aparența unui centru prezidențial de colectare, analiză și verificare a unor sesizări din sistemul judiciar, în paralel cu mecanismele constituționale și legale existente;

c) a exercitat presiune publică asupra Curții Constituționale într-o cauză aflată în curs de soluţionare, calificând amânările Curții drept „tergiversare”;

d) a omis să propună Parlamentului un director civil al Serviciului Român de Informații, menținând și normalizând funcționarea SRI sub conducere interimară;

e) a susținut extinderea rolului SRI în domenii precum corupția, evaziunea fiscală și furnizarea de informații către organele fiscale și judiciare, în absența conducerii civile numite potrivit mecanismului constituțional;

f) a introdus un filtru ideologic în procedura formării Guvernului, vorbind despre consultări cu partidele „pro-occidentale” și despre obligativitatea unui Guvern „,pro- occidental”, în loc să se raporteze strict la art.103 din Constituţie;

g) s-a implicat în dinamica internă a coaliției guvernamentale și în discuții privind politici fiscal-bugetare și reforma pensiilor magistraților, depășind rolul de mediator;

h) a participat public la lansarea candidaturii candidatului USR la Primăria Capitalei, transmiţând un mesaj politic de sprijin incompatibil cu neutralitatea funcției prezidențiale;

i) a prezentat în plan extern un raport referitor la anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și la ingerințe externe, înaintea unei dezbateri parlamentare interne complete, transparente și substanțiale;

j) a securitizat excesiv teme democratice sensibile, precum procesul electoral, dezinformarea, libertatea de exprimare și raportul dintre securitate și democrație. Aceste fapte nu trebuie analizate izolat, ci în ansamblul lor. Cumulul lor relevă o conduită prezidențială incompatibilă cu neutralitatea funcției, cu rolul constituțional de mediator și cu exigențele statului de drept”, se arată în document.

Ce urmează

Potrivit procedurii constituționale invocate în comunicat, propunerea de suspendare ar urma să fie comunicată președintelui României și transmisă Curții Constituționale, care emite un aviz consultativ. Ulterior, documentul poate fi dezbătut și supus votului Parlamentului, în ședință comună.

Dacă suspendarea este aprobată de Parlament, Constituția prevede organizarea unui referendum național pentru demiterea președintelui în termen de cel mult 30 de zile.

Un detaliu important este că, în documentul de înaintare atașat comunicatului, rubrica privind numărul parlamentarilor care susțin propunerea apare necompletată, deși textul afirmă că inițiativa este susținută de un număr de parlamentari care ar îndeplini condițiile legale pentru declanșarea procedurii.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI