Românii care nu trebuie să plătească contribuții la sănătate: Anumite sectoare sunt susținute în continuare de bugetul de stat

Românii care nu trebuie să plătească contribuții la sănătate: Anumite sectoare sunt susținute în continuare de bugetul de stat

Problema intrată în dialogul public la finalul lunii iunie cu privire la reintroducerea contribuțiilor la sistemul de sănătate publică pentru angajații din IT, construcții și agricultură a stârnit un val de reacții din partea societății civile, ale clasei politice și a experților în domeniu. În ultimele 10 zile în schimb, premierul Marcel Ciolacu a făcut declarații publice infirmând orice plan al guvernului să renunțe la facilitățile fiscale pentru sectorul IT, precum și planul pentru plata de către stat a asigurărilor de sănătate pentru construcții și agricultură, întrucât acesta este jalon în PNRR și fiindcă este luată în considerare și viitoarea aderare a României la OECD.

În prezent, sunt 22 de categorii de persoane scutite de plata CASS. Pe lângă copii, cei cu boli cronice, persoane cu handicap, femeile însărcinate și lăuze, statul oferă facilități fiscale studenților care au până în 26 de ani, de la șomeri, persoane reținute sau arestate, personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Culte.

Pe lângă aceste categorii sociale, conform unei liste alcătuite de Hotnews și un expert din partea Camerei Consultanților Fiscali, o serie de segmente profesionale sunt scutite de impozite sau contribuții sociale:

Cercetători și angajați in IT- scutire de impozit pe venit de 10%

Angajați construcții (aici intră și cei care lucrează în birou) – scutire de impozit pe venit de 10%, scutire la contribuția la sănătate și la Pilonul II
Angajați din agricultură și industria alimentară – scutire de impozit pe venit de 10%, scutire la contribuția la sănătate și la Pilonul II (opțional)
Activități independente – se aplică doar impozitul pe venit, dar contribuțiile sociale sunt aplicabile doar asupra unei sume reprezentând 12 salarii minime pe economie.

Contracte de activitate sportivă – sunt taxate similar activității independente

• Drepturi de autor – se aplică contribuția de pensie și sănătate doar dacă nu există alte tipuri de venituri de natură salarială.
• Venituri din chirii – impozitul este 10%, dar avem deducere forfetară de 40% din venitul brut. Deci practic impozitul este de doar 6%, cu o contribuție la sănătate de 10% plafonată la 12 salarii minime/economie dacă se depășește plafonul.
• Venituri din investiții – cotă generală de 10% aplicabilă pentru dobânzi, câștiguri de capital, cu excepția de 5% pentru veniturile din dividende. La fel, în această situație se aplică contribuție la sănătate doar dacă se depășește plafonul.
• Microîntreprinderi (adică sub plafonul de 1 milion euro): taxare pe venit 1% sau 3%
• Horeca: impozit specific în funcție de suprafață (în funcție de domeniu)

Potrivit informațiilor Profit.ro, numărul scutiților din construcții este de 639.926, iar al celor din agricultură și industria alimentară, de 244.754.

În prezent, angajații din IT sunt scutiți doar de plata impozitului pe venit, în timp ce angajații din agricultură, industria alimentară și construcții sunt scutiți de plata impozitului pe venit și a contribuției sociale la sănătate, alături de contribuția la pensiile private. După anunțurile de săptămâna trecută conform cărora coaliția PNL-PSD urma să discute menținerea sau nu a acestor facilități fiscale, nu au mai fost făcute anunțuri publice pentru a lămuri problema pentru publicul larg.

Angajații din construcții, protejați de la impozit și contribuții sociale până în 2028

În ceea ce privește domeniul construcțiilor și al agriculturii, premierul a declarat că „e un jalon trecut în PNRR pe care dacă nu îl îndeplinim pierdem bani, care spune ca treptat până în 2026 să scoatem aceste facilități. Nu știu dacă vom scoate facilitățile anul acesta”, a susținut Marcel Ciolacu pe 3 iulie.

Cu toate acestea, la începutul lunii iulie a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul nr. 2.044 pentru modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.528/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităților fiscale in domeniul construcțiilor. Conform acestui document, salariații din domeniu construcțiilor, în contextul în care vor îndeplini cumulat condițiile impuse de Codul Fiscal, vor beneficia de facilitățile fiscale în continuare, până la data de 31 decembrie 2028.

Angajații din agricultură și sectorul alimentar

La finalul lunii mai a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 135/ 2022 prin care angajații din agricultură și industria alimentară care primesc un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minim 3.000 Ron brut /lună vor beneficia de taxe salariale reduse.

Similar cu taxele angajaților din domeniul construcțiilor, legea aduce următoarele scutiri:

• scutirea de impozitul pe venit, în cotă de 10%;
• scutirea de contribuția la sănătate, în cotă de 10%;
• reducerea contribuției la pensii, de la 25% la 21,25%, reducerea de 3,75% fiind fix partea care merge la pilonul II de pensie;
• reducerea contribuției asiguratorii pentru muncă, de la 2,25% la 0,3375%.

Beneficiarii prevederilor de mai sus sunt salariații angajatorilor ce îndeplinesc cumulativ următoarele condiții care defines codul CAEN, cifra de afaceri a companiilor, precum și faptul că veniturile brute lunare din salarii, realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea, sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 Ron lunar.

Cum se susțin aceste scutiri de impozite și contribuții sociale

La finalul anului 2022, 6.236.263 de români plăteau contribuția la asigurări sociale de sănătate (CASS). Cuantumul sumei trebuie repartizată pentru a suporta cheltuielile medicale pentru întreaga populație a țării, însă facilitățile fiscale acordate persoanelor vulnerabile sau celor pe care statul dorește să îi susțină (sectoarele de construcții sau agricultură) nu sunt acoperite strict din contribuțiile plătitorilor activi de CASS. Acestea sunt suportate și din bugetul de stat consolidat.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat la începutul lunii iulie că sunt excepţii la Codul Fiscal de aproximativ 74 de miliarde, un lucru total anormal și că Ministerul de Finanțe face în prezent o analiză. „Da, cred că în viitor vor trebui scoase anumite excepţii, asta nu înseamnă că din analiza noastră preliminară, vom umbla la excepţiile din IT, în acest moment.”, a declarat premierul, citat de News.ro.

„Trebuie să revenim la un climat concurenţial egal în România. S-a terminat perioada excepţiilor peste excepţii […] Sunt lucruri pe care trebuie să ni le asumăm indiferent dacă deranjează sau nu. Nu o fac pentru mine sau pentru Guvern, ci pentru ceea ce ne-am asumat în fața Europei. Aderarea la OCDE (n.r. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) ne aduce 6-7 procente la PIB-ul României. Aceste reforme se regăsesc atât în PNRR cât și în aderarea la OCDE.”, a mai afirmat şeful Executivului.

Conform Planului de Convergență făcut public de către Guvernul României în mai 2023, veniturile din contribuții sociale au fost ajustate cu ”0,6 puncte procentuale din Produsul Intern Brut în 2023 față de bugetul stabilit la începutul anului, fiind influențate nefavorabil de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilităților fiscale acordate salariaților din construcții”.

Cu toate acestea, agricultura și construcțiile, fiind adesea considerate sectoare-cheie pentru economia țării, au fost incluse în vizorul acestor scutiri de taxe și cotizații la sistemul de pensii și sănătate pe fondul potențialului domeniilor la crearea de locuri de muncă și creștere economică, precum și stimularea investițiilor și a dezvoltării rurale, în cazul agriculturii și sectorului alimentar.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI