România trăiește pe datorie: Cât de mare este datoria publică a țării
România trăiește pe datorie: Cât de mare este datoria publică a țării
Datoria publică a României din ultimii 3 ani este mai mare față de datoria publică înregistrată în anii grei ai crizei, în care executivul a decis să se împrumute de la FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială cu 20 de miliarde de euro.
Ne aducem aminte de acordul din perioada 2009-2012. În acea perioadă dificilă pentru economia țării, de criză și recesiune, împrumuturile au fost de 136,9 miliarde de lei, cu 2,7 miliarde mai mici față de cele 139,6 miliarde de lei contractate de România în perioada 2017-2020, așa cum reiese din estimările Comisiei Europene. Comisia a folosit pentru acest calcul datele din 2017 și 2018, și estimările pentru anul acesta și anul viitor, estimări care mai scot la lumină o situație nefavorabilă Executivului de la Palatul Victoria.
Potrivit oficialilor de la Bruxelles, Guvernul nostru va trece cu deficitul bugetar de 3%. Este aici un mare semn de întrebare. Vom vedea dacă executivul se va ține de angajamentele asumate, sau dacă va cădea cu piciorul în groapă mai mult. Cele aproape 140 de miliarde de lei de care vorbim reprezintă datorie netă, contractată pentru acoperirea deficitului bugetar, deci nu sunt sume care includ și împrumuturile luate de Guvern pentru plata unor datorii vechi ajunse la scadență, proces numit rostogolire a datoriei.
Ne mai uităm la un procent interesant. Criza globală a prins România cu o datorie publică de sub 13% din Produsul Intern Brut, iar la 10 ani distanță, procentul îndatorării a ajuns la aproape 36% din PIB. De ce este important să analizăm aceste date? Pentru că orice creștere a datoriei publice implică și costuri. Sunt costuri cu dobânzi, suportate de bugetul de stat, adică tot de noi, populația și firmele care plătim taxe și impozite. Și poate nu ar fi supărător dacă din acești bani s-ar face investiții în infrastructură, învățământ, și sănătate, dar banii sunt folosiți în mare parte pentru a acoperi creșterea salariilor din sectorul public și majorarea pensiilor.
sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Actualitate
Solstițiul de vară 2025: 21 iunie, marchează „cea mai lungă zi” și „cea mai scurtă noapte” din an. Tradiții, obiceiuri și superstiții
Solstițiul de vară 2025: 21 iunie, marchează „cea mai lungă zi” și „cea mai scurtă noapte” din an. Tradiții, obiceiuri și superstiții În anul 2025, solstițiul de vară va avea loc sâmbătă, 21 iunie, la ora 05:42. Solstițiul de vară are loc în luna iunie în emisfera nordică și marchează „cea mai lungă zi” și […]
IMM ROMÂNIA solicită Guvernului reforma tuturor instituțiior deconcentrate și reducerea cheltuielilor bugetare: Nu poate exista solidaritate doar din partea antreprenorilor corecți
IMM ROMÂNIA solicită Guvernului reforma tuturor instituțiior deconcentrate și reducerea cheltuielilor bugetare: Nu poate exista solidaritate doar din partea antreprenorilor corecți IMM ROMÂNIA solicită Guvernului reforma tuturor instituțiior deconcentrate și reducerea cheltuielilor bugetare, pe considerentul că nu poate exista solidaritate doar din partea antreprenorilor corecți. Având în vedere informațiile apărute în spațiul public referitoare la […]
Raportul EcoFin pentru România: Cine ”a mâncat” pizza mare și cine o va plăti? Țara noastră nu şi-a respectat angajamentul din planul fiscal şi nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar
Raportul EcoFin pentru România: Cine ”a mâncat” pizza mare și cine o va plăti? Țara noastră nu şi-a respectat angajamentul din planul fiscal şi nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar Raportul EcoFin pentru România arată cât se poate de clar cine ”a mâncat” pizza mare, dar și cine o va plăti. Țara […]