România, tot mai „bătrână” de la un an la altul: Numărul tinerilor este tot mai scăzut față de populația de peste 65 de ani

România, tot mai „bătrână” de la un an la altul: Numărul tinerilor este tot mai scăzut față de populația de peste 65 de ani

De la un an la altul fenomenul de îmbătrânire demografică se accentuează, în timp ce se anticipează că numărul populației rezidente tinere, de vârstă preșcolar și școlară, va continua să aibă un trend descendent, conform Institutului Naţional de Statistică.

„O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populaţiei rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat să crească, atingând nivelul de 42,3 ani la 1 ianuarie 2022.

Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2022). (…) Se anticipează că numărul populaţiei rezidente tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să aibă un trend descendent şi va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,47 milioane în prezent (în anul şcolar 2022/2023)”, se precizează într-un comunicat al INS transmis marţi, cu ocazia celebrării Zilei Mondiale a Populaţiei.

Datele Eurostat citate de INS estimează că populaţia rezidentă vârstnică (de 65 ani şi peste) a României va ajunge până în anul 2030 la 3,82 milioane persoane şi în anul 2060 populaţia de 65 ani şi peste va ajunge la 4,72 milioane persoane, comparativ cu 3,71 milioane persoane la 1 ianuarie 2022.

Potrivit sursei citate, la 1 ianuarie 2022, comparativ cu 1 ianuarie 2021, populaţia tânără (de 0-14 ani) s-a redus cu 4,4 puncte procentuale, ponderea acesteia reprezentând 16,2% în totalul populaţiei rezidente, şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 19,3% la 19,5% (1.300 persoane).

Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 64,3% din total, în scădere cu 223.000 persoane faţă de începutul anului 2021. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani, 50-54 ani, 55-59 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 35-39 ani şi 40-44 ani.

La 1 ianuarie 2022, populaţia rezidentă a României a fost de aproximativ 19,043 milioane de locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 9,803 milioane persoane, care reprezintă 51,5% din totalul populaţiei rezidente.

În mediul urban locuiesc 9,959 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (52,3%).

La 1 ianuarie 2022, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,9% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 8,8% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuieşte în municipii şi oraşe reprezentând 86,8% din populaţia totală a regiunii.

Anul trecut, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de -103.400 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-23.700 persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-5.600 persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-17.500 persoane), Sud-Vest Oltenia (-14.300 persoane) şi Nord-Est (-13.100 persoane).

„Evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalităţii, menţinerea unui spor natural negativ, migraţia internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii şi, implicit, a populaţiei rezidente, precum şi a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă”, explică INS.

Conform Eurostat, România ocupă locul 6 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2022. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (83,237 milioane de locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (521.000 locuitori).

Potrivit Diviziei de Populaţie ONU, la 1 iulie 2021, populaţia lumii a fost estimată la 7,91 miliarde locuitori. Ţările cu cea mai mare populaţie sunt China (1,426 miliarde de locuitori), India (1,408 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (337 milioane de locuitori), Indonezia (274 milioane de locuitori) şi Pakistan (231 milioane de locuitori).

Se prognozează că populaţia lumii va ajunge la 9,7 miliarde locuitori în anul 2050 şi la 10,4 miliarde locuitori în anul 2100.

Cele mai mari creşteri ale populaţiei între anii 2022 şi 2050 vor avea loc în India, Nigeria, Pakistan, Congo, Etiopia, Republica Tanzania, Egipt, Filipine, Indonezia, Niger, Uganda, Sudan, Statele Unite ale Americii şi Angola.

În anul 2023, se estimează că India va depăşi China, devenind cea mai populată ţară din lume.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI