România, țara care a pierdut cei mai mulți bani europeni din transporturi, în perioada 2007-2013

Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, a declarat, joi, la TVR 1, că România a fost țara din Uniunea Europeană care a pierdut cei mai mulți bani din transporturi în perioada 2007-2013 și Comisia Europeană așteaptă spre aprobare propuneri de proiecte mari de infrastructură.

„În perioada 2007-2016, 90% absorbție înseamnă că se vor pierde cu siguranță cam 1,7 miliarde euro, cei mai mulți de la infrastructură. România a fost țara care a pierdut cei mai mulți bani din transporturi în 2007-2013. În rest s-au făcut 300 kilometri de autostradă, 2.400 kilometri de drumuri județene reabilitați, 51.000 de locuri de muncă create, din care 14.000 în întreprinderi mici și mijlocii, 2.000 în proiecte cercetare dezvoltare, 2.700 de IMM-uri au primit sprijin direct, iar în infrastructura socială și educațională, 2.500 de școli și inspectorate școlare conectate la Internet, 100 de ambulatorii și spitale au fost reabilitate și 230 de centre sociale au fost realizate”, a spus Corina Crețu.

Acesta a subliniat în perioada 2007-2013 s-au renovat foarte multe drumuri naționale, probleme mari fiind pe partea de autostrăzi.

„În perioada 2007-2013 s-au renovat foarte multe drumuri naționale, dar când e vorba de autostrăzi sunt probleme mari. Cred că cele mai mari probleme sunt legate de calitatea companiilor pe care le au în subordine. De exemplu, pe condiția ex-ante pe transporturi, noi nu am primit care sunt criteriile de performanță pentru Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Aici este tristețea mea, pentru că nu avem proiecte noi pentru rutier. Proiectul Sibiu-Pitești, care este cel mai avansat, este de fapt în faza de studiu de fezabilitate. Pentru niciun proiect nu se lucrează în teren. Cred că este foarte trist, pentru că România este o țară care are nevoie ca de aer de infrastructura rutieră”, a subliniat comisarul european.

Corina Crețu a subliniat că vineri va avea discuții cu ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, iar acestea se vor axa în primul rând pe evitarea dezangajării de fonduri.

De asemenea, oficialul european a adăugat că a făcut multe lucruri pentru a ajuta absorbția, preluând toate proiectele retrospective.

„În domeniul meu, am făcut foarte multe lucruri pentru a ajuta absorbția. Am preluat toate proiectele retrospective, am preluat toate creditele BEI și BERD. De exemplu, Autostrada Soarelui a fost făcută o parte din fonduri europene, o parte din fonduri naționale, și o parte din credite, la fel Timișoara-Arad. Practic am preluat toate creditele pe care România le avea. Erau proiecte pe care se circula, care erau în funcțiune, dar pentru care România plătea”, a afirmat Crețu.

Potrivit acesteia, pentru acest an, în programul de infrastructură mare s-au depus proiecte doar pe apă și canalizare, și niciun proiect pe domeniile rutier și feroviar.

„Cele mai multe proiecte sunt pe IMM-uri, apă, canalizare. În programul de infrastructură mare, nu s-au depus decât proiecte pe apă și canalizare. N-avem proiecte rutiere, feroviare, decât cele care au fost fazate, legate de metroul Străulești, metroul de la Otopeni, Autostrada Lugoj — Deva, mai avem în Ardeal. Sibiu-Pitești este proiectul pe care îl așteptăm cel mai mult, apoi în Moldova, până la Bacău. Așteptăm toate aceste proiecte, dar până acum din partea Guvernului României nu am primit niciun proiect pe infrastructură. Avem nevoie de proiecte mature. Problema este în primul rând calitatea proiectelor. Foarte multe proiecte sunt respinse din țară. Noi așteptăm să primim pentru aprobare propuneri de proiecte mari de infrastructură, pentru că proiecte mai mici primim, de drumuri naționale. Eu cred că este nevoie de o abordare diferită și mai modernă în pregătirea proiectelor”, a explicat comisarul european.

În opinia acesteia, România are o șansă istorică, având cea mai mare creștere din UE, iar aceasta trebuie consolidată, și fondurile europene au un rol important.

„Cred că România are acum o șansă istorică, să maximizeze condițiile foarte bune care sunt acum. Este țara cu cea mai mare creștere economică din UE, fapt confirmat și de Eurostat. Aceasta trebuie consolidată și fondurile europene au un rol important. Prin reforme structurale, prin îmbunătățirea mediului de afaceri, a mediului investițional, printr-un parteneriat mai bun, printr-o cooperare mai mare între ministere, cred că și această stabilitate politică contează, există această șansă pe care o avem și s-ar putea să fie ultima, pentru că pentru 2020 știm că bugetul va fi cu cel puțin 10-15% mai mic, din cauza Brexitului”, a precizat Corina Crețu.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI