România, codașa țărilor UE la consum pe cap de locuitor
România, codașa țărilor UE la consum pe cap de locuitor
În 2024, bunăstarea materială a gospodăriilor din Uniunea Europeană a continuat să reflecte diferențe substanțiale între statele membre, potrivit unui raport publicat de Eurostat. Indicatorii analizați, consumul individual efectiv (CIE) și PIB-ul pe cap de locuitor, oferă o imagine clară a nivelului de trai resimțit în fiecare țară din UE. România se află din nou într-o poziție dezavantajoasă, cu valori semnificativ sub media UE, atât la consum, cât și la produsul intern brut per capita.
Ce este Consumul Individual Efectiv (CIE) și de ce este important?
Consumul Individual Efectiv (Actual Individual Consumption – AIC) reprezintă o măsură a bunurilor și serviciilor consumate efectiv de gospodării, indiferent dacă sunt achiziționate direct de acestea sau furnizate prin intermediul statului (educație, sănătate, etc.).
Este considerat un indicator mai reprezentativ decât PIB-ul pentru nivelul real de bunăstare, pentru că reflectă în mod direct ce poate accesa populația în viața de zi cu zi.
Topul bunăstării în UE: Luxemburg, Olanda și Germania domină clasamentul
Nouă state membre ale Uniunii Europene au depășit în 2024 media UE la consumul individual pe cap de locuitor. Cele mai mari valori au fost înregistrate în:
– Luxemburg – 141% din media UE (cu 41% peste medie)
– Țările de Jos – 120%
– Germania – 118%
Aceste țări se remarcă prin venituri ridicate, o infrastructură socială solidă și un sistem public care susține accesul la servicii esențiale. Practic, populația din aceste țări se bucură de un nivel ridicat de bunăstare materială și acces larg la servicii publice de calitate.
România: printre cele mai scăzute niveluri de consum și PIB din UE în 2024
În 2024, Consumul Individual Efectiv per capita exprimat în standardul puterii de cumpărare (PPS) în România s-a situat la aproximativ 74-76% din media Uniunii Europene, conform datelor extrapolate din raport. Această valoare plasează România sub media UE, alături de țări precum:
– Ungaria – 72% din media UE
– Bulgaria – 74%
– Estonia – 74%
Aceste cifre confirmă faptul că, deși România a înregistrat o creștere economică constantă în ultimii ani, nivelul de trai resimțit de populație rămâne modest comparativ cu alte state membre.
Citește și: Economiștii CFA avertizează un scenariu sumbru pentru România în cazul îndepărtării de UE: Nivelul de trai va scădea semnificativ
România printre țările UE cu cel mai scăzut consum pe cap de locuitor
În paralel cu consumul individual, Eurostat a publicat și date referitoare la Produsul Intern Brut pe cap de locuitor exprimat tot în PPS, pentru o comparație standardizată. Acest indicator reflectă nivelul general de activitate economică al unei țări.
România a înregistrat în 2024 un PIB per capita estimat la aproximativ 76-78% din media UE, devansând doar câteva țări, cum ar fi:
– Bulgaria – 66% din media UE
– Grecia – 70%
– Letonia – 71%
La polul opus, cele mai mari valori ale PIB-ului pe cap de locuitor au fost înregistrate în:
– Luxemburg – 242% din media UE
– Irlanda – 211%
– Țările de Jos – 136%
Această diferență evidențiază nu doar decalajele de productivitate și competitivitate economică, ci și discrepanțele în distribuția eficientă a resurselor către populație.
De ce România rămâne în urmă?
Chiar dacă România se situează într-un proces de convergență europeană, există mai mulți factori care explică persistența unui nivel de trai mai scăzut:
– Venituri mici și inegal distribuite – în special între mediul urban și rural.
– Calitate scăzută a serviciilor publice – în domenii precum sănătatea și educația.
– Inflație persistentă – care afectează puterea de cumpărare.
– Migrația forței de muncă – care generează dezechilibre economice și sociale.
Pentru a reduce decalajele, România are nevoie de:
reforme structurale în administrație și investiții publice,
creșteri salariale sustenabile,
investiții masive în infrastructură și educație.
Raportul Eurostat pe 2024 trage un semnal clar de alarmă privind nivelul real al bunăstării în România. Deși datele economice pot arăta o evoluție pozitivă, consumul efectiv pe cap de locuitor reflectă o realitate mai puțin optimistă, în care românii rămân cu acces limitat la bunuri, servicii și un trai confortabil comparativ cu cetățenii din Europa de Vest.
Reducerea acestor discrepanțe ar trebui să devină o prioritate strategică națională, iar alinierea României la media europeană, o țintă realistă pentru deceniul următor.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Actualitate
CODUL RUTIER 2025: Modificarea regulamentului de aplicare pune capăt interpretărilor legislative legate de intersecțiile cu SENS GIRATORIU
CODUL RUTIER 2025: Modificarea regulamentului de aplicare pune capăt interpretărilor legislative legate de intersecțiile cu SENS GIRATORIU Printr-o Hotărâre de Guvern, apărută recent, a fost modificat, regulamentul de aplicare a Codului Rutier. O modificare importantă este cea legată de sensurile giratorii din intersecții. Definirea intersecției cu sens giratoriu și stabilirea regulilor de circulație, pun capăt […]
Datoriile CNAS blochează întregul lanț farmaceutic. Bolnavii cronici, puși pe drumuri, din lipsa medicamentelor vitale
Datoriile CNAS blochează întregul lanț farmaceutic. Bolnavii cronici, puși pe drumuri, din lipsa medicamentelor vitale Datoriile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), pun bolnavii cronici: cardiacii, diabeticii, pacienții oncologici, în situația neplăcută de a lua la rând farmaciile, în căutarea tratamentelor vitale. CNAS a plătit doar 20% din datoriile pentru medicamentele compensate, iar întârzierile […]
Facturi la energie de trei ori mai mari decât în Ungaria. Consumatorii români pe locul patru în UE
Facturi la energie de trei ori mai mari decât în Ungaria. Consumatorii români pe locul patru în UE Odată cu liberalizarea pieței energiei de la 1 iulie și creșterea TVA, consumatorii casnici vor plăti mai mult la facturile de energie electrică. Prețul energiei din România ne-ar putea clasa pe locul patru în Uniunea Europeană, peste […]