Reţeta – necompensată de la buget – a dispensarului european din Biia
Unul dintre cele mai moderne dispensare medicale din judeţul Alba fiinţează, de aproape un an de zile, în satul Biia, comuna Şona. De fapt, unitatea medicală amenajată la Biia poate concura, cu sorţi de izbândă, cu foarte multe alte unităţi similare din comune sau oraşe ale judeţului Alba – evident cu cele care au supravieţuit analizei la „hemoleucogramă” a ex-ministrului Cseke. Având în memorie trista amintire a dispensarelor comunale pe care le-am mai văzut şi în care nu s-a mai schimbat nimic de pe vremea lui Ceauşescu – poate doar medicul – acolo, în Biia, am avut tresărirea de speranţă şi certitudinea palpabilă că da, se poate. Cum? Evident că o să aflaţi şi reţeta (necompensată de la buget, ca de obicei) prin care biienii au ajuns să fie consultaţi şi trataţi într-o locaţie europeană (un adjectiv uzat de atâta folosinţă la paradă, dar în acest caz cu o acoperire reală). Secretul constă în dragostea pentru meleagurile natale şi iniţiativa comună, susţinută de toţi fii satului, ale căror eforturi au fost închegate şi coordonate în cadrul Asociaţiei „Fiii satului Biia”. După ceva timp, necesar Primăriei Şona de a încheia contractul de comodat cu Asociaţia, redându-i astfel spaţiului destinaţia cu care figura în cărţile de CF, au demarat lucrările de reamenajare a unităţii medicale. În vara lui 2009 au început lucrările, în conformitate cu normele Ministerului Sănătăţii. În trei luni a fost refăcut în totalitate acoperişul, a fost recompartimentat spaţiul interior, s-au executat lucrări de izolare termică, tencuieli, racordarea la utilităţi, a fost mobilat modern şi au fost obţinute avizele sanitare şi autorizarea dispensarului. A fost încheiat un contract de prestări servicii cu doctorul Gheorghe Dulău, din Valea Lungă, pentru 10 ani. Pe lângă cabinetul de consultaţii – dotat cu ecograf şi EKG de ultimă generaţie – în dispensar mai exită şi izolator cu două paturi, sala de tratament ambulatoriu, scaun mobil pentru pacienţii în stare gravă, camera de sterilizare – cu aparatura aferentă, cabine de duşuri, vestiare, sală mare de aşteptare. Toate dotările sunt absolut noi. Nu paturi şi scaune din fier ruginite în saloane, nu băi cu toalete ciobite şi robinete seculare picurând, nu ferestre din lemn pe lângă care şuieră vântul, nu pereţi scorojiţi de igrasie, nu pardoseală din ciment dezinfectat din când în când cu o cârpă fleşcăită puţind a hipoclorit, pe un teu din lemn soios. Mă rog, diferenţa majoră între dispensarul din Biia şi „micile” exemple din sistemul medical românesc actual descrise mai sus este că banii – atâţia câţi s-au strâns – nu s-au scurs în comisioane sau diferite găuri negre. Au fost investiţi exclusiv în sănătatea şi confortul celor aproape 1000 de localnici din Biia. La vârsta senectuţii sau abia buchisind slovele abecedarului, muncitori pe glie sau prunc mijit în pântecele mamei, toţi se află în evidenţele dispensarului, beneficiind de îngrijire de specialitate. Doctorul Gheorghe Dulău are program de consultaţii de patru ori pe săptămână. Şi în ziua când am poposit noi la Biia, în sala de aşteptare se strânseseră deja vreo 10 pacienţi, care după reţete, care după consultaţii, dar toţi extrem de mulţumiţi de minunea ce s-a concretizat la ei sat. Pentru că, trecând peste greutăţi, şicane sau invidii inerente – toate paguboase omului de rând, care vrea doar ca cineva să-i vadă de sănătate, dacă tot a contribuit sau încă mai contribuie la susţinerea sistemului sanitar – dispensarul din Biia e chiar o mană cerească pentru localnici. Iar cârcotaşii să nu mă asculte pe mine. Să poftească la Biia şi să-i asculte pe ei, pe pacienţi. Sau, şi mai bine, să-şi încropească în propria localitate o fundaţie, o asociaţie care să sprijine – nu numai cu fanfaronadă şi paradă de ochii lumii – realmente renaşterea satului românesc.
Dispensarul medical din Biia a fost realizat cu sprijinul neobositului Ioan Sălcudean, preşedinte de onoare al Asociaţiei „Fiii satului din Biia” (care la cei 84 de ani ai săi străbate încă ţara în lung şi lat), a preşedintelui Asociaţiei Ioan Biianu (patronul firmei Glissando Timişoara, fiu al locului), ec. Mihai Fercală – director general SIF Transilvania, directorul Adrian Băcilă de la Kronospan Sebeş, Teodor Atanasiu – fost preşedinte AVAS, Florin Roman, fost acţionar E-ON Gaz, ing. Vasile Joantă de la Fabrica de Polistiren Galaţi, săteni, consilieri locali.
Nicoleta IDITA-TOMUŢA
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Cultură Educație
MARȚI: SKEPSIS prezintă Domnul de Pourceaugnac, o comedie clasică, pe scena Casei de Cultură a Studenților din Alba Iulia
MARȚI: SKEPSIS prezintă Domnul de Pourceaugnac, o comedie clasică, pe scena Casei de Cultură a Studenților din Alba Iulia Marți, 26 noiembrie 2024, de la ora 19.00, sunteți invitați la Casa de Cultură a Studenților Alba Iulia, la spectacolul Domnul de Pourceaugnac, după Moliere, o comedie clasică din repertoriul SKEPSIS. Domnul de Pourceugnac este un […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Sportacum 4 zile
Sâmbătă, CIL Blaj – Metalurgistul Cugir, ultimul derby „de Alba” al anului | Vineri, pe „Cetate”, CSM Unirea – meci în nocturnă, CSU Alba Iulia, deplasare la Dej
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Sportacum 2 zile
CIL Blaj – Metalurgistul Cugir 2-2 (0-0) | Ultimul derby „de Alba” al anului, nedecis
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act