Relansarea mineritului – o şansă şi pentru buciumani

Primarul comunei Bucium spune că: „Suntem implicaţi efectiv atât Primăria, cât şi Consiliul Local, în acest proiect al Companiei Roşia Montană Gold Corporation, l-am susţinut tot timpul, îl susţinem pentru că generează nişte locuri de muncă ce în comuna noastră sunt deficitare”.
– Domnule primar Cornel Napău, pentru a vă cunoaşte mai bine lumea vă rugăm să ne faceţi o succintă prezentare a dumneavoastră.
– Da. Am vârsta de 43 de ani, sunt originar din comuna Bucium, satul Bucium Poieni şi m-am născut într-o familie de mineri, în care tata a fost topograf miner lucrând în primii ani până la închidere la mina de aur din Bucium Izbita şi apoi la Exploatarea Minieră din Roşia Montană. A decedat în anul 1996. Mama a fost învăţătoare. După terminarea Şcolii Pedagogice din Abrud, promoţia 1954, a lucrat iniţial ca învăţătoare la Bucium Şasa şi apoi la Bucium Poieni, de unde a ieşit în pensie de boală în 1972, având 25 de ani lucraţi în învăţământ.

Clasele I-VIII le-am făcut în comuna Bucium, după care am continuat cu liceul, pe care l-am urmat la Sebeş, în profil de silvicultură şi electro, iar apoi cursurile Facultăţii de Mine din Petroşani, în specialitatea Exploatări Miniere în Cariere. După terminarea facultăţii am lucrat 12 ani în Valea Jiului la Institutul Naţional de Securitate Minieră, iar în 1998 am revenit în zonă şi am continuat să lucrez la fostul IPG timp de 5 ani, apoi la S.C. Detunata S.A. timp de un an, după care mi-am deschis o firmă particulară la care am lucrat până în anul 2008 când am candidat pentru funcţia de primar al comunei Bucium, fiind ales.
– Care sunt câteva din obiectivele principale realizate în perioada mandatului dumneavoastră?
– În primul an de mandat, respectiv în anul 2008, a fost reprofilat un drum comunal în satul Angheleşti, care era foarte accidentat, necirculabil cu autovehicule şi pe care în momentul de faţă se poate circula cu acestea. S-au introdus tuburi de dren la drumurile existente din comună, pe care pe timp de iarnă nu se mai putea circula pentru că pâraiele care treceau pe acolo îngheţau şi formau poduri de gheaţă. Tot în această perioadă s-a demarat proiectul pe Măsura 3.2.2. pe care l-am depus în decembrie 2008, iar în iunie 2009 am semnat acest proiect, constând în apă, canal, asfalt la Bucium Poieni, cu o casă pentru persoane cu nevoi speciale în Bucium Sat şi dotare Cămin Cultural în Bucium Izbita. În anul 2009 s-a acţionat pentru reabilitarea drumurilor comunale, respectiv pietruiri de drumuri, ca drumurile de pe Abruzel, de pe Valea Şesii ş.a. Tot în anul 2009 am câştigat Concursul „Cultură pentru Cultură”, cu locul I la faza zonală şi locul III pe judeţul Alba cu formaţia de dansuri şi obiceiuri tradiţionale buciumăneşti de la Căminul Cultural din Bucium, după care Consiliul Judeţean Alba ne-a premiat cu 70.000 de lei noi, bani care s-au folosit la reabilitarea căminelor culturale din Bucium Poieni şi Bucium Cerbu. De asemenea s-a făcut extinderea iluminatului public în satul Valea Poienii şi s-a reabilitat în 2010 podul de pe Valea Izbitei care a fost luat de viitura din decembrie 2009 şi 2 poduri de pe Valea Cerbului şi satul Cerbu.Tot în anul 2010 s-a reuşit acoperirea primăriei cu tablă, fiind înlocuită ţigla şi s-a reuşit reabilitarea sălii de consiliu din primărie. Tot în această perioadă s-a implementat proiectul care era în 2005 pentru reciclarea deşeurilor menajere de pe raza comunei Bucium, proiect finalizat. De asemenea, primăria a pus la dispoziţie terenul pentru parcul de joacă pentru copii din centrul de comună Bucium Şasa, proiect câştigat înainte de a ajunge eu primar prin Asociaţia Minerilor din Bucium, cu fonduri destinate dezvoltării zonelor miniere, cu o valoare de 20.000 de lei. S-a mai depus un proiect pentru introducerea apei potabile în comuna Bucium pe o lungime de 14 km. Sperăm de asemenea să putem reabilita şcoala veche din Bucium Poieni, cu sprijinul unei Fundaţii din Franţa care are o filială în România, printr-o doamnă foarte iubitoare a zonei şi a istoriei, care este româncă stabilită în Paris.
– Care este starea şcolilor?
– La şcoli eu nu pot să mă laud prea mult. Anual însă le-au fost daţi bani pentru funcţionare şi pentru buna desfăşurare a activităţii, am semnat un contract de reabilitare a şcolilor cu clasele V-VIII din Bucium Şasa, în colaborare cu doamna directoare Boc, proiect care se derulează prin Inspectoratul Judeţean şi prin Ministerul Învăţământului şi sperăm ca în acest an să fie realizată reabilitarea. La ora actuală şcolile au condiţii bune, încălzire centrală.
– Care este colaborarea cu organele judeţene?
– A fost o colaborare foarte bună, când am cerut ajutor ni s-a dat, nu neapărat financiar, dar mai mult poate şi moral şi cu o deschidere cât mai largă spre noi, pentru că nu neapărat mai tot timpul trebuie bani, mai trebuie şi înţelegere.
– Care este opinia dumneavoastră vis-a-vis de proiectul Roşia Montană?
– Acuma nu mai putem spune că nu suntem implicaţi efectiv eu şi Consiliul Local în acest proiect al Companiei Roşia Montană Gold Corporation, l-am susţinut tot timpul îl susţinem pentru că generează nişte locuri de muncă ce în comuna noastră efectiv sunt deficitare, fiind zonă monoindustrială şi minerit. Pe raza comunei Bucium, locuri de muncă nu putem spune că sunt pentru că cele câteva instalaţii de debitare a materialului lemnos nu generează multe locuri de muncă. Majoritatea locuitorilor din comuna Bucium sunt mineri pensionari şi trăiesc din pensia care o au. Mai sunt tineri care lucrează şi la obiectivul cupru din Roşia Poieni, şi sperăm să se dezvolte lucrarea minieră de acolo, pentru a genera alte locuri de muncă, pentru că sunt benefice în zonă, fiindcă numai aşa vom putea ţine tineretul în zonă şi să nu plece.
– Vă puneţi speranţe în dezvoltarea turismului?
– Turismul este la nivel incipient, nu că n-ar fi obiective turistice, cum ar fi de exemplu Poiana Narciselor de la Negrileasa, Detunata ş.a., numai că Buciumul nu este prins într-o hartă turistică sau agenţiile de turism nu au în evidenţă acest lucru. Mai mult, pot să spun că Detunata este vizitată mai mult de către vecinii noştri maghiari, decât de turiştii din ţara noastră. Consider că în ce priveşte sărbătoarea anuală de la Poiana Negrileasă am revigorat-o în timpul acestor ani de mandat şi sper să revină la nivelul la care se desfăşoară sărbătoarea pe Muntele Găina,cum a fost în anumite perioade. Impedimentul major este drumul de acces,fiind un drum forestier foarte greu de întreţinut.
– În ce priveşte agricultura din zona Buciumului care este situaţia?
– Trebuie să mulţumim efectiv şi celor de la APIA Alba Iulia pentru că cei care s-au încadrat în Măsura 1.4.1. au depus proiecte, unii dintre ei le-au semnat iar alţii aşteaptă să fie semnate aceste proiecte şi este un lucru bun pentru că ajută oamenii ca să poată creşte animale şi să nu se piardă tradiţia, pentru că la Bucium nu era gospodărie fără 2-3 sau mai multe animale.
– Sunteţi sprijinit de Consiliul Local?
– Da. Eu nu pot să mă plâng, Consiliul Local percepe efectiv toate nevoile comunei şi aprobă ceea ce e bine pentru comuna Bucium. Nu au fost cazuri să se opună proiectelor menite care să ducă la dezvoltarea comunei noastre. De aceea ţin să le mulţumesc consilierilor care m-au sprijinit tot timpul şi sper că şi în continuare şi populaţiei comunei care trudeşte pentru prosperitatea comunei noastre.
– Vă mulţumesc.

Ioan RADU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI