Regionalismele din Ardeal, greu de înţeles pentru românii din alte zone. Cuvinte care dau de furcă celor care nu le cunosc
Trebuie să recunoaștem, câți dintre noi nu am făcut ochii mari de uimire când am fost la țară și ni s-a băgat o expresie din aia, locală, pe care nu am înțeles-o? Ni s-a întâmplat de multe ori chestia asta și ne-am amuzat teribil când am auzit cum se spune prin Moldova sau Ardeal la unele lucruri pe care noi, ceilalți români, le știm sub cu totul altă denumire. Asta nu înseamnă că nu ne înțelegem între noi, ci pur și simplu că unele expresii au avut viața lor proprie, într-o anumită regiune istorică, indiferent cât de mult a evoluat limba română între timp.
Limba română are o serie de regionalisme care, pentru cei din alte zone, sunt greu de înţeles. Influenţele din alte limbi se simt încă, în special în zonele rurale.
Nu doar în Maramureş, ci în tot Ardealul există o serie de cuvinte provenite din maghiară sau slavă, care au fost preluate exact aşa cum sunt ori au fost adaptate.
Regionalismele pot da de furcă celor din alte zone ale ţării, motiv pentru care, deseori, folosirea lor este un motiv de glume.
În Ardeal, ziua se termină întotdeauna în futelniță. Da, „futelniță” e regionalism ardelenesc pentru pat, nu e greu de ghicit de ce. Așa că, dacă ești „piscoș” (murdar) după o zi de muncă, tre’ să bagi un duș înainte să te arunci la futelniță, să te hodinești.
Și dacă ești „moscoș” (și mai murdar), clar trebuie să te bagi în „vană” (cadă) și să te speli. Dacă ai o „pihă pe laibăr”, ai o scamă pe vestă. Dacă ești vreodată prin zona Clujului, musai să încerci niște „clisă” (slănină) cu palincă și să stingi totul cu un „badog” (doză) de bere, și apoi să bagi niște „silvoiță” (gem de prune, magiun) la desert.
Vă prezentăm mai jos o altă serie de cuvinte care ar putea face pe orice român din alte zone să ridice din umeri a necunoaştere.
Piroşte – sarmale
Zamă – orice fel de supă
Nădragi – pantaloni
A se zbici – ase usca
Mâncăruşă (sau ratotă) – omletă
Coleşă – mămăligă
Beteag – bolnav, dar pentru a defini un handicap, se foloseşte termenul de „bolnav”, cu accentul pe prima silabă
Copârşeu – sicriu sau coşciug Horincă – pălincă, ţuică
Ticazenie – curăţenie Şpori – sobă
Fedeu – capac (pentru oală)
Ciupă – Covată (văniţă mică, din lemn, folosită petru a scălda copiii mici)
Videre – găleată
Cinaş – aranjat, dichisit
Laibăr – vestă
Mintenaş – imediat
Sursa: adevarul.ro, vice.com
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Când urăm ”La mulți Ani de Sfânta Maria”, pe 15 august sau pe 8 septembrie? Se spune sau nu ”La mulți ani” de Adormiea Maicii Domnului? Mulți români sunt în dilemă atunci când vine vorba despre Sfânta Maria. Pentru că există două sărbători religioase cu același nume, la 15 august și la 8 septembrie, nu […]
11 august 1456, ziua în care Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, se stinge din viață. A fost înmormântat la Alba Iulia, iar pe piatra sa funerară stă înscris ”S-a stins lumina lumii”
11 august 1456, ziua în care Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, se stinge din viață. A fost înmormântat la Alba Iulia, iar pe piatra sa funerară stă înscris ”S-a stins lumina lumii” Iancu de Hunedoara a rămas în istorie ca fiind românul care a reuşit să câştige, în vremuri de mare restrişte, atât respectul […]
Sfântul Nifon, patriarhul Constantinopolului, pomenit în 11 august în calendarul creștin ortodox
Sfântul Nifon, patriarhul Constantinopolului, pomenit în 11 august în calendarul creștin ortodox Sfântul Nifon, patriarhul Constantinopolului, s-a născut în ținutul Peloponez din sudul Greciei, în perioada 1434-1440. Acesta a primit primit la botez numele Nicolae. Este tuns in călugărie de vestitul pustinc Antonie, moment in care primeste numele Nifon. În anul 1483 este chemat la […]