Regionalismele din Ardeal, greu de înţeles pentru românii din alte zone. Cuvinte care dau de furcă celor care nu le cunosc

Trebuie să recunoaștem, câți dintre noi nu am făcut ochii mari de uimire când am fost la țară și ni s-a băgat o expresie din aia, locală, pe care nu am înțeles-o? Ni s-a întâmplat de multe ori chestia asta și ne-am amuzat teribil când am auzit cum se spune prin Moldova sau Ardeal la unele lucruri pe care noi, ceilalți români, le știm sub cu totul altă denumire. Asta nu înseamnă că nu ne înțelegem între noi, ci pur și simplu că unele expresii au avut viața lor proprie, într-o anumită regiune istorică, indiferent cât de mult a evoluat limba română între timp.

Limba română are o serie de regionalisme care, pentru cei din alte zone, sunt greu de înţeles. Influenţele din alte limbi se simt încă, în special în zonele rurale.

Nu doar în Maramureş, ci în tot Ardealul există o serie de cuvinte provenite din maghiară sau slavă, care au fost preluate exact aşa cum sunt ori au fost adaptate.

Regionalismele pot da de furcă celor din alte zone ale ţării, motiv pentru care, deseori, folosirea lor este un motiv de glume.

În Ardeal, ziua se termină întotdeauna în futelniță. Da, „futelniță” e regionalism ardelenesc pentru pat, nu e greu de ghicit de ce. Așa că, dacă ești „piscoș” (murdar) după o zi de muncă, tre’ să bagi un duș înainte să te arunci la futelniță, să te hodinești.

Și dacă ești „moscoș” (și mai murdar), clar trebuie să te bagi în „vană” (cadă) și să te speli. Dacă ai o „pihă pe laibăr”, ai o scamă pe vestă. Dacă ești vreodată prin zona Clujului, musai să încerci niște „clisă” (slănină) cu palincă și să stingi totul cu un „badog” (doză) de bere, și apoi să bagi niște „silvoiță” (gem de prune, magiun) la desert.

Vă prezentăm mai jos o altă serie de cuvinte care ar putea face pe orice român din alte zone să ridice din umeri a necunoaştere.

Piroşte – sarmale

Zamă – orice fel de supă

Nădragi – pantaloni

A se zbici – ase usca

Mâncăruşă (sau ratotă) – omletă

Coleşă – mămăligă

Beteag – bolnav, dar pentru a defini un handicap, se foloseşte termenul de „bolnav”, cu accentul pe prima silabă

Copârşeu – sicriu sau coşciug Horincă – pălincă, ţuică

Ticazenie – curăţenie Şpori – sobă

Fedeu – capac (pentru oală)

Ciupă – Covată (văniţă mică, din lemn, folosită petru a scălda copiii mici)

Videre – găleată

Cinaş – aranjat, dichisit

Laibăr – vestă

Mintenaş – imediat

Sursa: adevarul.ro, vice.com

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI