Recolta de grâu românesc, mai slabă decât în 2021: Secetă prognozată în februarie pe majoritatea terenurilor agricole

Recolta de grâu românesc, mai slabă decât în 2021: Secetă prognozată în februarie pe majoritatea terenurilor agricole

Datele de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) arată că în perioada 5 – 11 februarie seceta pedologică moderată şi puternică este prognozată pe suprafeţe extinse din Moldova, izolat nordul şi nord-estul Munteniei şi centrul Dobrogei.

Culturile de grâu, orz și rapiță sunt în pericol. Recolta de grâu românesc, de exemplu, abia dacă va trece pragul de 8 milioane de tone, față de 11 tone – cât a fost anul trecut. Specialiștii sunt de părere că am putea recupera doar dacă plouă în martie.

Cezar Gheorghe, analist piața cerealelor: „Am plecat cu stângul din toamnă, efectiv am întârziat epoca de semănat, la un moment dat eram într-o foarte mare întârziere din cele 2.150.000 de hectare care trebuiau însămânțate cu grâu. Aveam undeva la sfârșitul lunii octombrie circa 1.760.000, din cauza lipsei de apă. În acel moment, cu o răsărire târzie, neuniformă pe fondul lipsei de apă, am ajuns unde suntem acum.

Dacă am lua o medie multianulă de 9,6 milioane de tone ale României în ceea ce privește producția de grâu, exceptând anul trecut, care a fost un an fabulos. Vă spun cu sinceritate că nu ne vom mai întâlni cu el. Anul trecut a avut un singur mare element – apa. Avem nevoie întotdeauna de apă și la orice moment. Este elementul suprem care în combinație cu tehnologia pe care fermierii români o aplică dau rezultatele de anul trecut, peste 11 milioane de tone de grâu.

Anul acesta, plecând de la o medie multianulă de 9,6 milioane de tone, suntem reduși deja la un nivel de 8,2 milioane de tone într-un scenariu optimist, adică un minus de 15%. Dacă vreți să-l cuantificăm în bani, la prețurile de azi, cam 336 de milioane de euro dispar din circuitul comercial din PIB.

Ne trebuie un cadru în care toată lumea să fie conștientă că avem nevoie de acest element vital, de apă, de irigație. Trebuie să conștientezeze foarte mult fermierii că trebuie să investească bani în irigații. Schimbarea globală se produce cu sau fără voia noastră. Jucăm într-un cadru comercial global în care chiar dacă noi nu vom face producție mare, alții poate o s-o facă. Atunci ne vom mira și ne vom supăra că nu sunt prețurile mari, cu toate că astăzi ele sunt la un nivel deosebit de ridicat.

Ca și prognoze pe 2022, în ceea ce privește prețurile, ele stagnează, rămân la niveluri ridicate. Se observă indicațiile pentru grâu, conform bursei Euronext duse la un nivel de 248 – 250 de euro pe tonă.

Vom avea dificultăți în producție, pentru că fermierii vor utiliza mult mai puține îngrășăminte, din cauza costului ridicat. Tot ceea ce se întâmplă peste ocean vine în Europa, în mod obligatoriu. Fermierii americani vor planta mult mai multă soia decât porumb în primăvară și noi vom întâmpina aceeași dificultate. Discutând cu fermierii, am aflat același lucru. Vor reduce dozajul de îngrășăminte și acest lucru nu este optim. Pâmântul nu este încă sărăcit. E ok. Poate să trăiască. Dar peste un an sau doi se va vedea reculul. Va veni ca un bulgăre de zăpadă.

România a câștigat o poziție foarte bună, din punct de vedere comercial, geostrategic. Dacă ne uităm pe orice hartă, noi suntem cel mai aproape de Canalul Suez. Odată ce ai trecut prin Canalul Suez, te duci în orice destinație vrei.

Dacă ne ducem spre un produs la care am dori să facem mult mai multă procesare, mult mai multă retenție în țară, primul lucru unde m-aș duce ar fi pe semințe de floarea soarelui. Noi suntem în acest context azi singura origine din tot bazinul Mării Negre și din Europa. Rusia are o taxă de export pe semințele de floarea soarelui, pe uleiul brut de floarea soarelui. Ucraina are taxă de export pe semințe de floarea soarelui și nu rambursează TVA la export. Țările UE sunt toate destinații. Avem cea mai mare producție de floarea soarelui din regiune. Avem 3,3 milioane de tone. Asta înseamnă undeva la 33% din toată producția UE. Toți vin și se «adapă» de aici din acest rezervor și nu fac altceva decât să producă ulei.

Autoritățile trebuie să ne creeze cadrul. Nu trebuie să stăm cu mâna întinsă să ne dea autoritățile. Fermierii trebuie să se alieze între ei, să formeze clustere de cooperare, pentru că asta este esența bunăstării și a viitorului. N-ai «know how», pune pe cineva care are. Astfel vei vedea cum îți crește credibilitatea ta ca fermier, ca producție și ca investiții, per investiții, an de an.

Cineva cu mult timp înaintea noastră, Cicero, a spus: «Până când veți mai fii necunoscători de forța voastră». Mă adresez fermierilor. Potențial și soluții există”.
Agricultor: De la an la an se acumulează un deficit de apă în sol

Sunt ani de zile de când fermierii se plâng că pământul suferă din cauza lipsei ploilor și a zăpezii.

Cătălin Ionescu, agricultor: „Având în vedere seceta pedologică, prognosticurile negative sunt justificate. Din păcate, noi acum avem niște salturi, acum plouă, după care, cum a fost și în toamnă, urmează o perioadă foarte secetoasă, care nu ne mai permite să ne realizam lucrările agricole așa cum ar trebui, apoi iar vin niște ploi care ne dau speranță, dar practic, acolo jos, de la an la an se acumulează un deficit de apă în sol”.

Anul trecut în septembrie, în județul Galaţi a plouat o singură zi. Pentru că pământul era uscat, iar utilajele nu puteau intra în câmp, suprafața însămânțată cu grâu s-a redus cu 20.000 de hectare. Seceta continuă și în 2022.

Doina Ragea, director Direcția Agricolă Galaţi: „Din păcate, de la începutul anului precipitațiile se situează undeva la 7 litri pe metru pătrat. Nu am avut nici zăpadă, deci deocamdată ne confruntăm de pe acum cu secetă”.

Și fluctuațiile de temperatură afectează agricultura, atrag atenția specialiștii.

Florin Imbrea, decan Facultatea de Agricultură USAMVB Timișoara: „Când avem plus 9, plus 10 grade (Celsius – n.red.), când mergem la -12, -15 grade (Celsius – n.red.). Lipsa umidității a întârziat răsărirea, a întârziat parcurgerea anumitor faze vegetative și ca urmare suprapunerea acestei perioade de secetă peste temperaturi foarte scăzute, -15, -20 de grade Celsius, poate crea probleme pentru fermieri”.

La asta se adaugă și problema prețurilor la îngrășăminte. Din cauza scumpirilor repetate, mulți dintre agricultori au renunțat, în ultimul an, să mai fertilizeze solul.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI