Răspunsul Guvernului la întrebarea senatorului Alexandru Pereș: ”Cum afectează clasarea Roșiei Montane ca sit arheologic de categoria A activitatea Cuprumin Abrud?”

”Domnule Prim-Ministru, interpelarea pe care v-o adresez are drept obiect Ordinul de ministru din data de 30 decembrie 2015, emis de către ministrul Culturii, prin care întreaga localitate Roșia Montană, plus o suprafață pe o rază de 2 km, este clasată ca sit în categoria A.

Numai că, delimitând zona sitului arheologic, o porțiune din terenul concesionat de compania de stat Cupru Min SA Abrud (o parte din cariera de cupru, halda de steril și uzina de preparare a minereurilor din Dealul Piciorului) intră în componența suprafeței protejate prin Ordin. Mai mult, societatea în cauză trebuie să construiască o stație de recuperare a metalelor din apele acide lângă halda de steril, construcție care este condiționată de prevederile legislative de mediu. Locuitorii din Munții Apuseni au o mare dilemă: ce se va întâmpla cu viitorul lor? De aceea, vă rog să analizați situația pe care v-am prezentat-o și să solicitați o analiză rapidă și corectă cu privire atât la posibilitatea de dezvoltare economică, dar și socială a zonei montane menționate!”, este textul interpelării semnate de senatorul PL de Alba, Alexandru Pereș.

Acesta a primit următorul răspuns din partea premierului Dacian Cioloș:

Stimate domnule senator,
Referitor la interpelarea dvs., formulată în şedinţa Senatului din data de 15 februarie 2016, având ca obiect: ”Ordinul de ministru din data de 30 decembrie 2015”, vă transmit, anexat prezentei, răspunsurile elaborate de Ministerul Culturii(nr. 1643/03.03.2016) şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (nr. 40.310/AMC/21.03.2016), instituţii cu atribuţii în domeniu.

În principal, se evidenţiază faptul că prin delimitarea pe o rază de 2 km a localităţii Roşia Montană – încadrată ca sit arheologic de categoria A (monument de importanţă naţională şi universală) – nu este influenţată activitatea minieră desfăşurată la S.C. Cupru Min S.A. Abrud. Terenul aferent exploatării de cupru nu este inclus în situl arheologic respectiv, fiind însă inclus în aria de protecţie a acestui sit. Astfel, nicio construcţie aferentă unei exploatări miniere nu este împiedicată de această clasare dar este condiţionată de obţinerea prealabilă a avizului Comisiei Naţionale de Arheologie ce funcţionează pe lângă Ministerul Culturii.

Este de reţinut şi faptul că, pentru creşterea eficienţei economice a S.C. Cupru Min S.A. Abrud, conducerea societăţii a întocmit un plan de investiţii minimal. Prin utilizarea acestui plan de investiţii se intenţionează obţinerea unui randament de extracţie mai mare precum şi o reducere a consumului de energie şi de combustibil.

Vă rog să primiţi – domnule senator – expresia deplinei mele consideraţii.
Prim-ministru al Guvernului României
Dacian Julien Cioloș

Răspunsul premierului s-a bazat pe clarificările transmise de Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii și Anca Magdalena Ciser, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri:

Ca urmare a adresei dumneavoastră, înregistrată la Cancelaria Primului Ministru sub nr. 303/2016, referitoare la interpelarea formulată de domnul senator Alexandru Pereş, în şedinţa Senatului României din data de 15. 02. 2016, vă precizez următoarele:

1. Peisajul cultural minier Roşia Montană reprezintă cea mai recentă propunere a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO. Stabilirea extinderii teritoriale a acestui peisaj cultural va constitui obiectul unui viitor studiu complex de delimitare, condus în raport cu criteriile de evaluare ale UNESCO. în faza actuală, de înscriere în Lista indicativă naţională pentru Patrimoniul Mondial, nu există un asemenea studiu şi nici nu au fost încă iniţiate demersurile pentru realizarea sa.

Procesul de pregătire a dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial este un proces participativ, în care sunt implicaţi pe cât posibil toţi stakeholderii. Va participa şi un reprezentant al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

2. Situl arheologic Roşia Montană este clasat în categoria patrimoniu arheologic, în grupa valorică A – monumente de importanţă naţională şi universală. Situl a fost înscris în Lista monumentelor istorice (LMI) în 1992. Delimitarea de la acel moment era cea la care s-a revenit prin LMI 2015: întreaga localitate, pe o rază de 2 km, reprezentând o limită convenţională acoperitoare, astfel încât valorile pentru care s-a decis clasarea să nu fie periclitate.

Trasarea pe teren a acestei delimitări se traduce într-o echidistanţă de 2 km faţă de limitele localităţii, respectiv ale intravilanului, ca expresie teritorială a localităţii. Având în vedere localizarea monumentului în comuna Roşia Montană, din conturul obţinut se elimină acele porţiuni care depăşesc limitele teritoriului administrativ al comunei.

Rezultă că terenul aferent exploatării de cupru de la Roşia Poieni nu este inclus în Situl arheologic Roşia Montană, dar este însă inclus în zona de protecţie a acestui sit, definită conform L. 5-2000: 500 m în jurul sitului.

3. Nici statutul de monument istoric al unui imobil, nici înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial şi nici includerea în zona de protecţie legală a unui monument istoric nu presupun, implicit, interdicţia de construire. Nicio construcţie aferentă unei exploatări miniere nu este împiedicată de clasare, dar ea este condiţionată de obţinerea prealabilă a avizului Comisiei Naţionale de Arheologie ce funcţionează pe lângă Ministerului Culturii.

Prin urmare şi SC CUPRUMIN SA trebuie să acţioneze conform procedurilor legale pentru a obţine acest aviz, oferind astfel un model pentru respectarea legalităţii în sectorul minier şi în privinţa tratamentului nediferenţiat pentru societăţi comerciale de stat sau private.

4. Guvernul României a iniţiat o dezbatere legată de dezvoltarea durabilă la Roşia Montană, „Task Force Roşia Montană”. Astfel a avut loc deja o primă întâlnire între reprezentanţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerului Culturii, Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Agriculturii, Cancelariei Primului Ministru şi a reprezentanţilor organizaţiilor non-guvemamentale pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru o dezvoltare durabilă a zonei, care să respecte patrimoniul cultural şi patrimoniul natural, într-o schemă integrată de dezvoltare care să se sprijine pe fonduri europene şi naţionale. în perioada 29 februarie – 18 martie 2016 se va lucra pe sesiuni tematice, urmând ca la întâlnirea de pe data de 22 martie 2016 să se creioneze programul pilot. (Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii)

Referitor la interpelarea domnului senator Alexandru PEREŞ, adresată domnului Prim-ministru, referitoare la “Ordinul ministrului culturii din 30 decembrie 2015 privind includerea localităţii Roşia Montană în lista monumentelor istorice’’ şi trimisă de dumneavoastră cu adresa nr. 303/25.02.2016 (1398/DRP/18.02.2016), vă comunic următoarele:

Ordinul Ministrului Culturii, emis în decembrie 2015 referitor la instituirea unui perimetru cu raza de 2 kilometri din centru! localităţii Roşia Montană, încadrat ca sit arheologic în categoria A, din punct de vedere al patrimoniului naţional, nu influenţează activitatea minieră desfăşurată de SC Cupru Min SA Abrud.

În ceea ce priveşte compania Cupru Min SA, societatea îşi desfăşoară activitatea în condiţii de eficienţă. Având în vedere situaţia activelor societăţii, a rezervei deschise şi pregătite, a problemelor de mediu pe care le generază activitatea minieră, conducerea societăţii a întocmit un plan de investiţii minimal care să asigure dezvoltarea activităţii societăţii şi creşterea eficienţei economice. Necesarul investiţonal se ridică la cca 42 milioane euro.

Prin realizarea investiţiilor se va obţine atât un randament de extracţie mai mare, cât şi o reducere a consumului de energie şi de combustibil. De asemenea, în prezent se analizează posibilitatea de diversificare a gamei de produse de cariera prin exploatarea de andezite, respectiv de calcare.

Societatea şi-a propus creşterea producţiei la 2,5 milioane tone minereu extras şi prelucrat pe an, precum şi realizarea unui volum de descopertă de 2,5 milioane tone. Atingerea acestei capacităţi presupune funcţionarea continuă cu doua linii de preparare. Prin prelucrarea celor 2.500.000 t de minereu ar rezulta o producţie anuală de cupru în concentrate de circa 8000 tone.
Având în vedere piaţa actuală în domeniul utilajelor şi instalaţiilor miniere societatea îşi propune o retehnologizare a fluxului tehnologic pentru activitatea din carieră şi uzina de preparare.

Este necesară retehnologizarea procesului de producţie având în vedere faptul că activele societăţii sunt achiziţionate în anii 1979-1985, fiind de producţie românească şi/sau sovietică, cu fiabilitate scăzută şi depăşite moral.

Activitatea de producţie a societăţii pentru anii 2016-2018 are în vedere atingerea unei producţii marfă de cca 163.000 mii lei în anul 2018 Investiţia urmează a se realizeze în trepte, în anii 2016 – 2018, fără a perturba procesul de producţie, urmărindu-se creşterea producţiei fizice de cupru si a gradului de asigurare a rezervei după 2018. (Anca Magdalena Ciser, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI