Raportul Comisiei Europene: ,,Învățământul online ar putea accentua mai mult inegalitățile deja mari între elevii români”

Comisia Europeană a publicat, joi, Monitorul anual al educației și formării care analizează cum evoluează  situa’ția educației și formarea în UE și în statele sale membre. În ceea ce privește România, raportul arată că “în pofida măsurilor de atenuare a impactului pe care îl are COVID-19 asupra educației, trecerea la învățământul la distanță riscă să agraveze inegalitățile deja mari”, potrivit unii comunicat de presă.

“S-au depus unele eforturi pentru îmbunătățirea calității educației și a îngrijirii preșcolarilor și pentru consolidarea formării inițiale a cadrelor didactice.

În pofida mai multor inițiative, este necesară îmbunătățirea competențelor digitale ale profesorilor, ale instructorilor și ale elevilor/studenților și este necesară asigurarea unei mai bune dotări a școlilor cu echipamente digitale.

Un procent ridicat de tineri au un nivel inadecvat în ceea ce privește competențele de bază. Asigurarea educației și formării de calitate și relevante pentru piața muncii reprezintă în continuare o provocare majoră.

Contextul socioeconomic afectează în mod semnificativ performanțele elevilor/studenților, limitând rolul pe care îl poate juca educația ca garant al egalității de șanse. În pofida măsurilor de atenuare a impactului pe care îl are COVID-19 asupra educației, trecerea la învățământul la distanță riscă să agraveze inegalitățile deja mari”, arată concluziile raportului despre România.

Anul acesta, Monitorul din 2020 se axează în special pe predarea și învățarea în era digitală.

“Criza provocată de coronavirus a demonstrat importanța soluțiilor digitale pentru predare și învățare și a evidențiat punctele slabe existente.

În pofida investițiilor pe care statele membre le-au făcut în ultimii ani în infrastructura digitală dedicată educației și formării, persistă disparități mari, atât între țări, cât și în interiorul acestora. Contrar opiniei larg răspândite conform căreia tinerii de astăzi reprezintă o generație de «nativi ai erei digitale», rezultatele sondajului indică faptul că mulți dintre ei nu-și dezvoltă competențele digitale la un nivel suficient.

În toate țările care au făcut obiectul anchetei, peste 15 % din populația de elevi dispun de competențe digitale insuficiente. În plus, dovezile furnizate de OCDE indică faptul că profesorii din învățământul secundar inferior din țările UE beneficiază rareori de formare privind utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) pentru predare și că profesorii își exprimă nevoia puternică de dezvoltare profesională în utilizarea competențelor TIC pentru predare.

În evaluarea sa anuală a modului în care sistemele educaționale din Uniunea Europeană abordează principalele provocări în materie de educație, Comisia subliniază progresele înregistrate în reducerea părăsirii timpurii a școlii și creșterea participării în toate sectoarele educației, începând de la vârsta preșcolară și până la învățământul terțiar.

Cu toate acestea, Monitorul evidențiază provocarea pe care o reprezintă dotarea tuturor tinerilor cu competențe de bază. Aproximativ o persoană din cinci, în vârstă de 15 ani, demonstrează un nivel de competență la citire, matematică și științe care este insuficient pentru participarea deplină la mersul societății. Având în vedere impactul contextului socioeconomic asupra performanței elevilor în ceea ce privește competențele de bază și digitale, este esențial să se abordeze dezavantajele în materie de educație și formare și să se reducă decalajul digital dintre elevi.

Recunoscând faptul că investițiile corespunzătoare în educație contribuie la creșterea economică și la incluziunea socială, statele membre ale UE au menținut cheltuielile publice pentru educație la aproximativ 10 % din totalul cheltuielilor publice, conform celor mai recente date ale Monitorului”, potrivit sursei citate.

Monitorul educației și formării analizează principalele provocări cu care se confruntă sistemele de educație europene și prezintă politicile care pot îmbunătăți capacitatea de reacție a acestora față de nevoile societale și ale pieței forței de muncă. Raportul cuprinde o comparație între țări, prezentând și 27 de rapoarte de țară aprofundate.

Sursa: digi24.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI