Raport dur al Departamentului de Stat al SUA: Anularea alegerilor prezidențiale din România, un precedent periculos și o restricție fără precedent asupra libertății de exprimare

Un raport sever al Departamentului de Stat al SUA provoacă un nou scandal mediatic în România. Conform acestuia, invalidarea alegerilor prezidențiale din România este un semnal alarmant și o limitare fără precedent a libertății de exprimare

În raportul său anual privind drepturile omului, publicat marți, Departamentul de Stat al Statelor Unite atrage atenția asupra unor derapaje majore în respectarea principiilor democratice în România în anul 2024.

Unul dintre cele mai grave episoade evidențiate este anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, considerată de observatori o ingerință politică gravă și o limitare excesivă a libertății de exprimare politică.

Potrivit documentului, decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 – care a invalidat scrutinul din 24 noiembrie invocând „nereguli și încălcări ale legii electorale”, a fost percepută ca un precedent periculos pentru democrația românească. Raportul notează că, deși Curtea a invocat o presupusă operațiune de dezinformare rusă pe rețelele sociale, observatori independenți au sugerat că activitatea online controversată a fost, de fapt, o campanie electorală internă, desfășurată de un partid politic românesc.

Libertatea presei, sub presiune politică și economică

Raportul evidențiază și slăbirea independenței mass-mediei în România. Deși libertatea presei este consfințită de Constituție, documentul semnalează lipsa transparenței privind finanțarea și proprietatea trusturilor media, presiuni editoriale din partea partidelor politice și dificultăți în accesul la informații de interes public. Jurnaliștii independenți au fost supuși unor presiuni legale și administrative, inclusiv hărțuiri, procese și amenințări.

Drepturile lucrătorilor și protecția socială

În domeniul drepturilor muncii, raportul acuză lipsa protecției reale a angajaților, în special în privința abuzurilor împotriva activităților sindicale și muncii la negru. Inspectoratul Muncii este considerat subdimensionat și ineficient, iar anchetele în cazurile de accidente de muncă, inclusiv cele mortale, sunt adesea superficiale.

Probleme sistemice în protecția copiilor și a persoanelor vulnerabile

Departamentul de Stat mai atrage atenția și asupra fenomenului muncii și căsătoriilor ilegale în rândul minorilor, în special în comunitățile rome, unde autoritățile nu intervin suficient. Totodată, tratamentul persoanelor cu afecțiuni psihice este criticat, din cauza lipsei garanțiilor legale și a întârzierilor judiciare în cazurile de internare.

Creștere a antisemitismului și lipsa reacției instituționale

Raportul consemnează o creștere a cazurilor de antisemitism, inclusiv acte de vandalism asupra lăcașurilor de cult evreiești și declarații rasiste din partea unor oficiali. Sunt menționate inclusiv încercări ale instanțelor române de a reinterpreta crimele Holocaustului, fapt sancționat printr-o hotărâre a CEDO din aprilie 2024.
Critici și la adresa altor state europene

Raportul din 2024 nu vizează exclusiv România. State precum Franța, Germania și Regatul Unit sunt de asemenea criticate pentru măsuri legislative sau administrative care limitează libertatea de exprimare și încurajează cenzura, sub pretextul securității naționale sau al protejării minorilor.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI