Profesorul de economie Cristian Păun, despre execuția bugetară pe anul 2025: ,,S-a dovedit că majorarea taxelor nu dezvoltă România”

Profesorul de economie Cristian Păun, despre execuția bugetară pe anul 2025: ,,S-a dovedit că majorarea taxelor nu dezvoltă România”

Execuția bugetară pe anul 2025 arată o creștere a veniturilor statului mai degrabă fragilă și susținută artificial, avertizează profesorul de economie Cristian Păun, care subliniază că majorările de taxe nu au adus o îmbunătățire reală a colectării.

Într-o analiză dedicată veniturilor bugetului de stat, Cristian Păun arată că, deși veniturile totale au crescut nominal cu aproximativ 15% în 2025, avansul real este de doar 5%, sub potențialul economiei.

Potrivit acestuia, veniturilor fiscale sugerează că statul a colectat mai mult în principal din efectul inflației și al taxelor mărite, nu dintr-o eficiență sporită a ANAF, în timp ce o parte importantă a „plusei” bugetare provine din absorbția accelerată a fondurilor europene

Textul integral publicat de economistul Cristian Păun, pe o rețea de socializare, este următorul:

Execuția bugetară pe 2025 și ce arată ea

Partea 1: Veniturile la bugetul de stat

Pornesc discuția de la rata inflației care a fost pe anul 2025 de 9,7% (pe estimările disponibile în acest moment, decembrie 2025 la decembrie 2024). Asta înseamnă că orice sumă în plus în lei la venituri care este sub această dinamică înseamnă venituri în realitate mai mici și orice dinamică mai mare de rata inflației înseamnă venituri în realitate mai mari. Diferența dintre nominal și real, o chestiune simplă în orice analiză.

M-au interesat următoarele categorii de venituri:

– Veniturile totale

– Veniturile fiscale

– Veniturile fiscale pe principalele taxe

– Veniturile nefiscale totale (nu ce calculează MFP)

– Încasările din fonduri europene, ca parte a veniturilor fiscale.

Concluzia mea:

1. Există o creștere a veniturilor totale de 15% nominal și de vreo 5% real, pe care putem să o catalogăm ca pe o performanță firavă, cu o economie în spate a cărei valoare adăugată a crescut pe nominal cu 8.19%, real nu cred că suntem pe plus dacă inflația este spre 10% (sigur, ne putem salva cu deflatorul PIB, o măsură alternativă la inflație).
2. Această creștere a veniturilor totale nu a venit din fiscalitate. Creșterea veniturilor fiscale abia dacă a depășit ușor rata inflației, ceea ce înseamnă că încasările de taxe la bugetul de stat au venit preponderent preponderent din inflație (generată și de majorarea taxelor, evident) și mai puțin ca efect unei mai bune încasări la buget ca urmare a digitalizării, a eforturilor ANAF sau ca urmare a unor victorii răsunătoare contra evazioniștilor și a contrabandiștilor. Dinamica modestă a veniturilor fiscale arată că taxele mărite s-au încasat preponderent de la aceeași care plăteau și înainte taxele cu rigurozitate.
3. Între veniturile fiscale, cele mai mari creșteri peste rata inflației au taxe cu pondere mică, spre foarte mică (impozit pe profit, impozit pe venituri și salarii, impozite pe proprietate). Impozitele importante (TVA, accize, impozitele pe bunuri și servicii) au avut o dinamică apropiată de rata inflației sau chiar sub rata inflației (accizele sau impozitele pe bunuri și servicii) semn clar al contracției consumului și producției și semn clar al evaziunii și contrabandei în creștere.
4. O bună parte din plusul de venituri la bugetul de stat a venit nu ca o performanță a ANAF, ci ca o performanță a Ministerului Fondurilor Europene. Creșterea veniturilor nefiscale din absorbția fondurilor europene este semnificativă: aproape 80% mai multe fonduri europene anul trecut față de acum doi ani. Practic, salvarea bugetului în anul acesta a venit de la Dragoș Pîslaru, mai puțin de la ANAF. Cei de la fonduri europene au reușit să absoarbă în anul trecut aproape dublu față de anul 2024. Iar suma în plus este aproape jumătate din plusul de veniturit totale la bugetul de stat. Nu este de ici, de colea.

Concluzia este clară:

– Creșterea de taxe a fost și rămâne prociclică;

– Încă odată s-a dovedit că majorarea taxelor nu dezvoltă România, mută doar niște resurse preponderent din sectorul privat înspre un sector public supra-dimensionat, resursofag, obez, anacronic și nereformat;

– Majorarea taxelor, dublată de un permanent scandal legat de reforme, este extrem de păguboasă pentru cei aflați la guvernare, decontată nedrept de PM și de partidul din spatele lui;

–  Amânarea reformelor va dilua semnificativ în anii următori această victorie extrem de firavă, aparentă în bună măsură. Corecția bugetară din 2025 și 2026 (mai ales) va veni dinspre absorbția de fonduri europene, dacă performanța se va menține și anul acesta. Cu bani mai mulți în buget (temporar), politicienii vor fi tentați să pună bețe în roate și mai multe reformelor, să se opună și mai vocal modernizării României, redimensionării aparatului administrativ la noul context economic și financiar.

– ANAF încă nu a dovedit că face față cu adevărat așteptărilor pe care noi toți le avem de la această instituție. Se mișcă greoi, se ia de zonele din economie pe care știe cum și știe că le poate jupui. De cei care trebuie, nu se ia. Cu o economie care nu înflorește, chiar se contractă, presiunea va fi și mai mare. Anul acesta ANAF va avea de dus bătălii mai dificile ca anul trecut. Mai ales că evaziunea și contrabanda înfloresc atunci când mărești taxe.

În final, nu pot să spun decât un singur lucru: majorarea taxelor nu este despre modernizarea României, nu este despre reformarea României!

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI