Profesorul ASE, Cristian Păun, un sfat pentru 2025: Nu uitați, oamenii care nu pot fi liberi, nu pot fi fericiți!

Profesorul ASE, Cristian Păun, un sfat pentru 2025: Nu uitați, oamenii care nu pot fi liberi, nu pot fi fericiți!

Cristian Păun, profesor al Academiei de Studii Economice București, originar din județul Alba, oferă un sfat gratuit pentru anul 2025. 

Citește și: Profesorul ASE, Cristian Păun despre înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor în 2025: „În campanie totul era lapte și miere”

„Cine să se opună suveraniștilor? Nu prea există mulți care să li se opună. Cu argumente, cu soluții alternative, cu tăria cu care ei vituperează și înfierează, cu determinarea cu care ei duc astăzi pe toate planurile lupta de clasă și revoluția lor populară (proletară).

Sindicaliștii? Sindicaliștii de la noi (și nu doar de la noi) urăsc visceral capitaliștii și multinaționalele. Îi consideră stăpâni de sclavi, colonizatori, profitori, evazioniști (nu declară profiturile care sigur sunt imense dar sunt ascunse bine).

Mulți lideri de sindicat de la noi rezonează cu toată ființa lor cu suveraniștii. Nu au cum să îi combată. Sunt în aceeași barcă cu ei. Unde mai pui că cele mai numeroase și puternice sindicate sunt în jurul unor caste de angajați la stat care trebuie mereu apărate de oricine vrea reforme, vrea privatizare, vrea stat minimal.

Politicienii? Politicienii de la noi nu iubesc inițiativa privată, antreprenorii, capitalul privat. Pentru cei mai mulți dintre ei, statul (pentru care lucrează) este esențial, puterea și implicarea lui în economie trebuie să fie dominantă.

Cât timp statul este puternic și omniprezent, ei au putere. Au ce împărți. Au ce oferi. Au voturi. Au liniște. Privatul este mereu ticălos și lacom iar politicienii sunt singurii (lacomi și ticăloși și ei) în măsură să îi țină cu botul pe labe. Mai ales pe străinii colonizatori și rău intenționați. Mulți politicieni de la noi de la vârf, și nu numai, rezonează cu ”valorile” suveraniste. Unde mai pui că unii sunt comuniști de-a dreptul, cei mai suveraniști dintre toți câți au existat pe aici.

Antreprenorii? Cei mai mulți antreprenori de la noi vor protecționism. Simt ei, evident greșit, că nimeni nu îi apără de concurență, mai ales de concurența străină. Că străinii le fac rău, nu bine, când îi concurează. Că multinaționalele sunt greu de învins, aproape imposibil. Că produsele românești (adesea mai scumpe, cu calitate mult mai slabă și mult mai rare) sunt marginalizate și ținute departe de consumatori, defavorizate și că nu există o alegere liberă a consumatorului, atunci când sunt puse în raft lângă cele din străinătate. Integrarea și globalizarea sunt și pentru ei periculoase, riscante și dificile.

Izolaționismul și protecționismul, consideră mulți antreprenori de aici, sunt soluția clară pentru prosperitate. A lor, mai ales. Unde mai pui că mulți antreprenori sunt dependenți de ajutoare de stat, sunt dependenți de amnistieri, de facilități, de controalele statului care mereu te găsește cu ceva în neregulă. Pe aici nu ai cum să reziști dacă te opui, dacă nu colaborezi, dacă nu ești prieteni cu cineva sus pus. Dacă nu ai pe cineva. Așa se explică un mare paradox: mulți capitaliști și antreprenori de la noi sunt și suveraniști.

Salariații? Aproape 1/3 din ei sunt angajați la stat, astăzi în România. Orice vânt de furtună, orice adiere de reforme (administrativ-teritorială, de exemplu), orice digitalizare aplicată exemplar, orice modernizare, orice criteriu de performanță sau competență, orice audit serios sperie. Ei vor apăra mereu suveranitatea statului. Adică, locul lor de muncă. Privilegiile cu care vine la pachet. Își vor apăra statutul special prin care extrag rente din buzunarele cetățenilor. De preferabil, fără să ofere foarte mare lucru. Ei nu vor emigra niciodată. Dimpotrivă, vor face tot posibilul ca alții (cei pe care îi storc de taxe) să rămână pe aici, să fie dependenți de ștampila lor, să nu aibă alternative și oportunități prea multe. Să nu scoată capul prea mult.

Suveranismul românesc este, de fapt, forma extremă de intervenționism. Nicidecum ”a treia cale”. Nicidecum o soluție. Nicidecum o alternativă viabilă și dătătoare de speranță sau de un viitor mai bun. A ajuns unde a ajuns pentru că o societate devastată și devalizată de niște politicieni rapace (suverani și ei, evident) este disperată. Și ușor de manipulat și manevrat. De Oamenii Noi. Care, în afară de a fi revoluționari și justițiari, nu au multe soluții de oferit. Dimpotrivă, au lanțurile pregătite pentru o și mai puțină libertate…

Și un sfat pentru 2025:

Nu uitați, oamenii care nu pot fi liberi, nu pot fi fericiți! Ne vedem la anu’! Și, la mulți ani!”, transmite Cristian Păun, profesor ASE, originar din județul Alba.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI