Primul ministru al României, Ilie Bolojan, prezintă pachetul doi de măsuri de austeritate: Care sunt aceste măsuri

Primul ministru al României, Ilie Bolojan, prezintă pachetul doi de măsuri de austeritate: Care sunt aceste măsuri

Primul ministru al României, Ilie Boloja, prezintă într-o conferință de presă, măsurile de austeritate ale pachetului doi. Măsurile urmează să fie aplicate începând cu finalul luni iulie 2025.

„Vă informez că am finalizat o analiză a modului în care gestionăm investiții și constatând că suntem în situația în care e nevoei pe asigurarea finanțării pentru proiectele europene, PNRR cu prioritate, fondurile de coeziune pe locul doi, suntem în situația în care nu mai putem asigura toate finanțările pentru proiectele asigurate din buget. Un program important pentru autoritățile locale este Anghel Saligny și am decis să prioritizăm aceste investiții în așa fel încât să continue să fie finanțate proiectele avansate, iar cele care nu sunt avansate, să nu le mai asigurăm, cel puțin în lunile următoare, urmând ca până la finalul anului să definitiviăm prioritizarea în funcție de domeniu, de importanța lor, de maturitatea proiectelor, în așa fel încât de anul viitor să avem finalizate proiectele de investiții.

Urmează cele trei blocuri importante – educația, sănătatea, ordinea publică și apoi administrația centrală. Azi vă prezentăm principalele propuneri pe care, începând de săptămâna viitoare, le vom discuta în așa fel încât să avem pachetul finalizat până la sfârșitul lunii. Administrația locală e foarte importantă pentru că administrația locală nu se schimbă doar de la București.

O direcție importantă e să avem mai multă eficiență și responsabilitate. A doua e să întărim capacitatea administrativă în așa fel încât primăriile să fie factor de dezvoltare. Iar a treia componentă țină de simplificare și digitalizare în așa fel încât să avem o administrație care are decizia cât mai aproape de cetățeană, dar funcționează simplificat și digitalizat.

Una dintre măsuri e legată de plafonarea numărului de angajați, de stabilirea unui număr maxim pentru fiecare localitate la nivel național. Pentru primării indicatorul principal va fi numărul de locuitori, iar pentru Consiliile Județene pot fi indicatori rafinați, nu doar locuitori, pot fi numărul de unități administrative sau dacă are un spital în subordine sau nu.

Vom avea un număr maxim de angajați ai primăriilor din România și un număr maxim de angajați pentru CJ. Astăzi avem situații în care avem primării cu puțini angajați care funcționează bine și avem primării cu populație asemănătoare și număr mare de angajați unde nu se vede niciun plus de calitate. Avem CJ cu un număr de aproximativ 100 de angajați și CJ mai mici care au un număr de peste 200 de angajați și nu s-a constat că la cele cu număr redus sunt disfuncționalități. Pe cale de consecință, modul în care va fi stabilit va face acolo unde e supradimensioant să fie redus și acolo unde e deja redus, măsura nu-i va afecta, dimpotrivă, pentru că au avut organigrame blocate, le va permite să-și stabilească așa cum doresc.

A doua măsură este limitarea numărului de polițiști locali în sensul în care norma astăzi stabilită de un polițist local la o mie de locuitori. Și aici avem situații în care suntem la extreme, avem orașe care au un polițist la 2000 de locuitori și alte orașe de dimensiuni asemănătoare care au un număr de polițiști care depășește limita legală – Buzău, de exemplu – și nu reușesc să-i aducă sub limita legală din cauza proceselor. Nu s-a constatat infracționalitate mai mare sau probleme de curățenie în orașe cu mai puțin sau în orașe cu personal supradimensionat lucrurile să fie total diferite”, a transmis Ilie Bolojan.

Personalul din primării se reduce și vor fi funcționari care deservesc mai multe primării

O altă măsură importantă este posibilitatea ca un funcționar public să aibă norma împărțită între 2-3 primării. Gândiți-vă că și în sectorul privat sunt IT-iști care deservesc mai multe companii. La o primăriie mică, colaborarea e foarte importantă și mă gândesc că un contabil poate să rezolve o jumătate de normă, jumătate la alta. Un secretar, dacă nu are un volum mare de hotărâri poate să acopere fără probleme două primării.

„Mă gândesc la zona de urbanism unde nu e un volum atât de mare cât să acopere o singură primărie cu normă întreagă. Mă gândesc și la alte componente, inclusiv partajarea unor servicii – unele primării au firme proprii de curățenie, și-au cumpărat tractoare decât ca primăria vecină să cumpere un serviciu la un preț mult mai mare de tundere a șanțurilor, o primărie cu o astfel de dotare poate să împrumute și poate să perceapă o sumă mult mai mică sau pot să o facă în comun. Gândiți-vă, de exemplu, că sunt situații în care nu mai avem biblioteci în mediul rural și nu văd nicio problemă ca un bibliotecar să poată lucra la două primării pentru că un bibliotecar la o comună mică nu se justifică cu normă întreagă și nu e de mirare că multe comune nu mai au biblioteci”, a declarat prim-ministrul.

Gradul de colectare al impozitelor

Această prevedere a fost amânată deși e în codul finanțelor publice locale. Această amânare a avut și componente obiective dar și grijă de a nu deranja aleșii locali. Componenta obiectivă era legată de capacitaea unui primar de a strânge taxe și impozite, iar acest pachet va face în așa fel încât să existe eficiență, de a asuma responsabilități în așa fel încât să poți să soliciți sume de compensare dacă ți-ai făcut și tu datoria. În condițiile în care nu se vor realiza indicatorii, și sumele de la guvern se vor repartiza proporțional.

Grila de salarizare se schimbă

O altă măsură importantă este stabilirea unei grile de salarizare. Astăzi, fiecare Consiliul Local are competența de a stabili atât organigrama, dar și nivelul de salarizare, trebuind la grilă să respecte o condiție importantă – să nu depășească salariul viceprimarului. În multe localități, grila este dusă la maxim, foarte aproape de salariul viceprimarului. În condițiile în care avem 25% din localitățile din ROmânia, e vorba în principal de primării de comune care nu-și acoperă din veniturile propriii nici salariile angajaților respectiv. Prin urmare, stabilirea unei grile pe care nu o vor putea depăși dar vor putea să o coboare, e o decizie corectă, având în vedere faptul că Guvernul României finanțează cu sume importantă și atunci dacă cea mai mare parte a sumelor vin de la guvern, atunci e important să existe o standardizare. Celelalte autorități locale își vor putea stabili grila și organigrama.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI