Primarul din Ciugud, comuna cu cea mai mare absorbție de fonduri europene din țară, îl contrează pe Ilie Bolojan: Pachetul doi de măsuri va afecta grav comunitățile locale

Primarul din Ciugud, comuna cu cea mai mare absorbție de fonduri europene din țară, îl contrează pe Ilie Bolojan: Pachetul doi de măsuri va afecta grav comunitățile locale

Gheorghe Damian, primarul din Ciugud, comuna cu cea mai mare absorbție de fonduri europene din țară, îl contrează pe Ilie Bolojan și este de părere că pachetul doi de măsuri va afecta grav comunitățile locale.

Acţiunile de până acum ale guvernului Bolojan pot fi caracterizate în două cuvinte: hotărâte şi pripite, afirmă Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud, într-un interviu acordat News.ro. Edilul, considerat unul dintre cei mai buni oameni din România în administraţia locală şi dat drept exemplu de câte ori se vorbeşte despre bune practici, e de părere că unele decizii pregătite în pachetul doi de măsuri vor afecta grav comunităţile locale şi economia.

Gheorghe Damian spune că pragurile puse pentru investiţiile care rămân finanţabile anul acesta în programul Anghel Saligny vor aduce haos administrativ, falimente printre companii, şomeri şi multe alte efecte negative. Primarul spune că înţelege situaţia critică a finanţelor ţării, dar pe de altă parte nu acceptă să se taie investiţiile promise de fostul guvern Ciolacu autorităţilor locale. Nici comasările de localităţi nu sunt considerate o idee bună de către Gheorghe Damian.

La prima vedere, se poate spune că primarii nu mai au forţa cunoscută de a aduce voturi partidelor, dar e o impresie falsă, lasă de înţeles şeful comunei Ciugud. În realitate, ei şi-au demonstrat puterea la alegerile locale, însă la alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale a apărut fenomenul compromiterii totale a liderilor „de la centru“. Aceştia nu doar că nu s-au trezit, deşi au pretins că înţeleg mesajul primit de la alegători, dar au continuat să comită aceleaşi erori. Dacă nu vor renunţa la interesele de grup în favoarea intereselor ţării, peste trei ani va fi imposibil să se mai evite un dezastru la vot.

Prezentăm integral interviul acordat News.ro de primarul Gheorghe Damian:

Cele trei propuneri de reformă în administraţia locală: „1) Să dispară toate funcţiile publice care nu aduc plusvaloare în administraţie şi toate firmele statului care sunt pe pierdere, 2) Să aducem salarizarea la un nivel decent, 3) Să dezvoltăm activităţi prin cooperare, în aşa fel încât să reducem cheltuielile“

Matei Udrea: Aş începe cu o întrebare generală. Cum vi se pare că a demarat Guvernul Bolojan în această lună şi jumătate, de când a fost investit?

Gheorghe Damian: Păi, aşa cum îl ştiu eu pe domnul Bolojan – în primul rând, foarte hotărât. Dacă e s-o iau din punctul de vedere al efectului asupra mediului rural – că eu reprezint mediul rural, sunt primar de comună – mi se par un pic pripite măsurile. Astea sunt, să zic, cele două cuvinte care caracterizează acest debut: hotărât şi pripit.

Matei Udrea: Pripit. De ce?

Gheorghe Damian: Păi, pentru că, da, eu înţeleg că ţara trece printr-o perioadă dificilă, înţeleg că trebuie să reducem deficitul bugetar, înţeleg că nu mai putem să luăm credite cu dobânzi mari pentru a plăti pensii speciale sau investiţii care nu pot fi duse mai departe. Înţeleg că trebuie să strângem cu toţii cureaua, dar înainte de a lua deciziile astea cred că ar trebui să ne punem cu toţii la masă, pentru că România este un stat democratic. Şi democraţia presupune inclusiv aspectul acesta, să ne punem cu toţii la masă, să facem o analiză foarte clară şi după aceea să luăm decizia asta. Şi când spun „pripit“ mă refer în special la decizia pe care a luat-o legat de investiţiile din bugetul de stat derulate de Ministerul Dezvoltării.

Investiţiile pe programul Anghel Saligny, unde ştim cu toţii că pragurile sunt, conform propunerii sau Ordinului de Ministru, investiţiile în drumuri dacă ai stadiu realizat 80% poţi merge mai departe, dacă nu, se blochează; în apă şi apă uzată – 40% şi investiţiile pentru colegii care au avut dezastre naturale – 20%. Deci vorbim de stadiul fizic. De ce este o decizie pripită? O dată: din punctul de vedere al beneficiarului, al colegilor primari şi al comunităţilor de acolo, gândiţi-vă ce înseamnă o investiţie de apă, apă uzată în care toată comuna ţi-e spartă, săpată pentru a introduce canalizarea şi apa şi s-o blochezi în stadiul acesta!

Apoi, pentru colegii care au avut dezastre: poate că dezastrele astea au fost anul trecut şi, până când derulăm faza de proiectare, de licitaţii, ştim cu toţii că legislaţia românească face ca, de multe ori, toate procedurile astea să dureze cam dublu decât durează investiţia. Şi apoi, cei mai afectaţi sunt constructorii. Gândiţi-vă la un constructor care are, să zic, 10 contracte cu statul şi are de încasat câteva sute de mii de euro de pe fiecare contract. Dacă îl blochez în situaţia dată, odată că acel om n-are bani de salarii, intră în incapacitate de plată, nu poate să-şi plătească furnizorii, e obligat să trimită sute de muncitori în şomaj, care automat vor deveni povara statului. De aceea mi se pare decizia pripită.

Matei Udrea: De acord cu dumneavoastră. Din discuţiile pe care le-am avut în săptămânile precedente cu diverşi oameni din zona politică a guvernului, am înţeles că ar fi două probleme cu acest program. În primul rând, s-au contractat de către autorităţile locale sume de cinci ori mai mari decât erau prevăzute în buget. Pe de altă parte, efectiv, nu mai există aceşti bani fizic. Adică nu există de unde să se plătească, oricât s-ar dori, având în vedere că deficitul ajunge la 10% anul acesta, dacă nu e oprit cumva.

Gheorghe Damian: Da, de acord cu dumneavoastră, dar haideţi să ne ducem un pic în spate. Tot coaliţia asta de guvernare era şi acum şase luni, da? Şi acum trei luni! Oare n-am ştiut de atunci ce ne aşteaptă? Oare de ce nu am atras atenţia atunci, de ce a trebuit să lăsăm rana asta să supureze, să cangreneze, să devină… Nu ştiu, în termeni medicali, să facă septicemie şi, până la urmă, să ajungă pacientul să moară? Mi se pare un pic aşa… În urmă cu câteva luni ne plimbam cu primarii de mână prin sate, că ne trebuiau voturi. Atunci promiteam marea cu sarea, după care, după trei luni, venim şi spunem: „Nu, totul se blochează!“. Mi se pare că uneori suntem chiar iresponsabili.

Matei Udrea: Aveţi dreptate! În discuţiile cu diverşi specialişti, chiar economişti, am remarcat o părere aproape generalizată, şi anume că avem de-a face până acum mai degrabă cu măsuri contabile şi mai puţin cu reformă. Din punctul de vedere al primarului, aţi identificat şi elemente în propuneri care vizează o reformă a administraţiei locale? Sau şi aici e aceeaşi problemă, doar optimizări fiscale, creşteri de taxe şi aşa mai departe?

Gheorghe Damian: Acum, partea bună pe care eu o văd este pe partea de colectare de impozite şi taxe. Sunt câteva măsuri foarte bune, noi le-am cerut demult guvernanţilor. Măi, frate, dacă tu nu ţi-ai achitat datoriile către bugetul de stat sau către bugetul local, în orice ţară civilizată nu poţi merge mai departe, nu poţi obţine un document. Şi asta eu o privesc ca pe o măsură foarte bună, mi se pare că prea ne ducem noi într-o altă latură şi înţelegem democraţia greşit. Democraţia înseamnă că mă mişc liber, dar pe un coridor îngust! Înseamnă că eu respect o instituţie şi instituţia mă respectă. Sau invers, instituţia mă respectă pe mine, că aici avem noi marea problemă, este o lipsă totală de încredere în instituţii a cetăţeanului. Şi atunci trebuie să fie o chestie win-win.

După care trecem la cealaltă problemă: cum facem ca banii aceştia pe care îi colectăm să-i folosim cât mai eficient, în aşa fel încât să se vadă după aceea, peste un an, peste patru, că am făcut ceva cu ei! Ăsta este un aspect. Al doilea aspect: în partea cealaltă, nu văd nişte măsuri luate echitabil. Şi vă dau un exemplu. Avem comune care au 30.000 de locuitori, cum este cazul Floreştiului de la Cluj! Cred că au şi trecut de 30.000. Şi avem oraşe care au 3.000 de locuitori. Păi, cum e posibil ca la o comună de 30.000 de locuitori să-mi dai număr de angajaţi mai mic decât la un oraş cu 5.000-10.000 de locuitori? Asta nu mi se pare deloc normal! Dacă mergem la partea de salarizare, am tot spus-o şi o tot repet: ajungem să deprofesionalizăm complet funcţia publică din mediul rural!

Să vă spun de ce: pentru că salariul unui angajat din Primăria Ciugud este mai mic decât al unui angajat din municipiul Alba Iulia pentru că ne raportăm la salariul viceprimarului. Şi atunci, angajatului din primăria Ciugud, care nu face doar certificate de urbanism, ci trebuie să facă mult mai multe, trebuie să aibă mult mai multe cunoştinţe, nu are un şef de birou care să-l informeze, cu care să se consulte, n-o să îi placă să stea într-o primărie de comună. În primul rând, din punct de vedere material, vrea să meargă într-o primărie de oraş, să câştige mai mult. La Ciugud trebuie să facă naveta, poate, dacă nu este de aici. Şi apoi, din punctul de vedere a pregătirii lui profesionale, trebuie să fie mult, mult mai bine pregătit, ca să facă faţă acestei funcţii. De aceea cred eu că şi aici trebuia să luăm o măsură foarte clară.

Domnule, dacă am 30.000 de locuitori, păi trebuie să-mi dai atribuţii de putere publică! Mi se pare că încercăm acum să mutăm vina pe primăriile mici, pe primari, că ei sunt de vină, că nu se întâmplă, nu se face şi aşa mai departe. Mergem la Carta Europeană, că noi suntem ţară membră a Uniunii Europene.

Şi Carta Europeană spune aşa: că guvernul unei ţări este obligat să asigure resursele necesare pentru funcţionarea acelei primării. Adică, dacă noi privim primăria ca pe un SRL, greşim complet! Pentru că, până la urma-urmei, o primărie furnizează nişte servicii publice cetăţenilor în baza unor politici publice gândite la nivel naţional. Păi, haideţi să vedem! Nu putem să-i zicem ăluia din Munţii Apuseni, care oricum are de mers 10 kilometri pe jos până la primărie, că îţi desfiinţăm primăria sau serviciile şi ţi le mutăm la Câmpeni, că aşa e mai eficient economic! O să facem şi în administraţie ce-am făcut cu educaţia! Da? Şi după aceea ne mirăm că rezultatele şi societatea se duc într-o direcţie proastă. De aceea mă opresc şi vă spun că nu sunt de acord cu măsurile pripite.

Matei Udrea: Că tot aţi menţionat educaţia, care se prefigurează că va fi situaţia în învăţământul rural, dacă se aplică măsurile pe care le au în vedere în acest moment?

Gheorghe Damian: Păi, într-o primă fază, eu am fost speriat de acea decizie a domnului ministru (Daniel David – n. red.) prin care spunea că se doreşte să aibă şcoli cu personalitate juridică care au cel puţin 500 de copii. Dar, după aceea, după ce am pus o întrebare la minister, am înţeles mai bine că, de fapt, se doreşte ca personalitatea juridică a unei şcoli să fie de minimum 500 de copii în cadrul aceluiaşi UAT, al aceleiaşi administraţii. Mă şi vedeam deja… Tot aşa, dau exemplu Munţii Apuseni, unde ştim că satele sunt depopulate, zonele sunt foarte răsfirate.

Ca să aduni 500 de copii acolo trebuia să aduni, cred, vreo 15 comune la un loc, ca să faci o unitate cu personalitate jurdică. Dar nu, acolo decizia este foarte clară şi mi se pare corect, acolo putem să facem economie. Şi noi am mai spus o chestie, unde putem face economii în educaţie: contabilitatea şcolii. Că, oricum, noi susţinem funcţionarea şcolii, noi dăm banii pentru investiţii. Noi, primăriile! Contabilitatea şcolii poate veni la primărie, că mi se pare că e dublă, adică noi o prevedem în bugetul nostru, după care mai plătim un contabil la şcoală ca să facă anumite chestiuni. Deci, acolo putem face o economie. Pe de altă parte, cred cu tărie că adevărata reformă în educaţie trebuie să o facem la nivel de cadre didactice! Şi aici, chiar dacă supăr pe mulţi, eu aş… Ştiţi că noi, la Ciugud, am investit în prima şcoală inteligentă din mediul rural tocmai pentru că eram cu o şcoală pe desfiinţate şi acum, în câţiva ani, a devenit neîncăpătoare. Dar aş face un audit extern al cadrelor didactice, unul adevărat şi, dacă vreau să cresc în sistemul de educaţie, ar trebui ca toate regulile să nu fie doar de formă, ci să fie de fond.

Matei Udrea: La ce vă gândiţi?

Gheorghe Damian: Păi, de exemplu, ca să mai câştig un grad în educaţie, îmi fac tot felul de dosare acolo, cum că am făcut tot felul de activităţi. Dar nu asta mă interesează pe mine. Pe mine mă interesează: domnule, ai copilul ăsta, el este de nota 5. Ce faci dumneata ca să mi-l aduci la măcar de nota 7? Acolo mă interesează! Şi, ca să dau şi una bună pentru cadrele didactice, cred că acestea ar trebui să fie oamenii cei mai bine plătiţi dintr-o societate! Cei care lucrează sistemul de educaţie ar trebui să primească pensiile speciale, pentru că, sincer, când am deschis şcoala inteligentă, m-am dus şi am făcut şi eu voluntariat la after-school şi am înţeles că nu e simplu deloc să fii învăţător sau profesor. Chiar oamenii ăştia merită! Merită, dar în acelaşi timp trebuie să-i triem.

Este o meserie vocaţională, poate cea mai vocaţională dintre toate. Şi acolo n-ar trebui să ajungă oameni care nu-şi găsesc de lucru în altă parte, ar trebui să ajungă oameni bine plătiţi şi cu vocaţie. Pentru că, în felul acesta, dacă o gândim acum aşa, peste 10-20 de ani vom avea o societate sănătoasă. Dacă nu, o să avem o mare problemă.

Matei Udrea: Să vorbim şi despre localităţile care ar urma să se comaseze. Am văzut că sunt propuse tot felul de variante. Dumneavoastră ce părere aveţi despre reducerea numărului de localităţi?

Gheorghe Damian: Aici, eu nu-s de acord cu chestiunea asta! Încă o dată dau exemplul Munţilor Apuseni unde satele sunt foarte răsfirate, unde ştim foarte bine că partea aceasta de Nord-Vest a judeţului Alba reprezintă un sfert din teritoriul judeţului nostru şi ca populaţie reprezintă, poate, 10%. Nu putem să gândim chestiile astea cu comasarea şi să-l duc pe omul ăsta 20-30 de kilometri pentru a-şi rezolva o problemă. Putem eficientiza, eventual, serviciile. Putem dezvolta servicii prin cooperare şi noi, prin Asociaţia comunelor, am pus la dispoziţie soluţii de genul acesta, astfel încât două-trei comune să aibă un serviciu care, cumva, să fie mai eficient din punct de vedere economic.

Matei Udrea: Sunt foarte multe localităţi, mai ales în mediul rural, unde în afară de primărie nu mai există, practic, alt angajator. Poate mai sunt două-trei buticuri, dar şi alea deţinute tot de oamenii primarului, de obicei. Nu e cazul comunei Ciugud, dar le întâlnim peste tot, inclusiv în preajma Bucureştiului. Sunt curios să aflu părerea dumneavoastră, cum se poate revitaliza o astfel de comună?

Gheorghe Damian: Acum, că sunt în apropierea Bucureştiului, e grav! Totul pleacă de la viziune şi strategie, să ştiţi! Adică eu am învăţat din primul meu mandat că dacă nu ai un mediu economic lângă tine, nu te poţi dezvolta sănătos. Şi dacă nu ai un mediu economic lângă tine vei avea şi probleme cât China, adică asistaţi social, oameni de tot felul în comunitate. De asta vă spun că avem mai multe variante. Mulţi vin la Ciugud şi spun: „Vrem şi noi să facem în comuna noastră cum aţi făcut dumneavoastră!“.

Nu merge aşa, pentru că depinde foarte mult de poziţionarea geografică, de relaţia comunităţii cu alte oraşe, municipii, de ce oportunităţi de dezvoltare ai. N-o să putem face în toată România, în tot mediul rural, sate super-industrializate, sate cu venituri mari. Dar ar trebui, dacă nu sunt la nivel local, la nivel judeţean, la nivel regional, găsiţi nişte oameni cu mintea luminată, cu experienţă, ca să gândească mici business-uri în zona respectivă. Pe de altă parte, să ştiţi că în continuare n-o să ajungem să avem în toate comunele industrie! Dar în continuare vom avea sate depopulate, pentru că măsurile nu ne duc să crească populaţia în mediul rural, deşi pandemia a schimbat un pic această paradigmă. În continuare vom avea sate depopulate. Şi atât timp cât acolo mai există viaţă, oamenii ăia trebuie să aibă acces la servicii publice, trebuie să aibă acces la o primărie, la un dispensar, la o şcoală, cum va fi ea. Nu putem să să-i omorâm sau să luăm decizia cum făceau comuniştii, peste noapte desfiinţăm satul ăsta, că îi mutăm pe toţi în bloc.

Matei Udrea: Aveţi păcănele în localitate?

Gheorghe Damian: Nu avem aşa ceva! N-avem aşa ceva, că ai noştri n-au timp de stat la păcănele, muncesc oamenii, să ştiţi! Iar seara preferă să stea şi să socializeze într-un alt mod decât să joace banii la ruletă.

Matei Udrea: Ce părere aveţi despre modificarea regulilor privind funcţionarea caselor de pariuri şi a păcănelelor? De acum înainte trebuie să obţină nişte avize şi de la primării. Până acum nu era nevoie decât de o notificare din partea agenţiilor de pariuri, dacă voiau să deschidă o sucursală într-o localitate.

Gheorghe Damian: Da, decizia este foarte bună şi cred cu tărie că România ar trebui să se gândească foarte bine – şi noi, ca administraţii publice – unde ne dorim aşa ceva. E inacceptabil ceea ce se întâmplă acum, ca peste drum de şcoală să fie păcănele, la parterul blocului să fie păcănele şi aşa mai departe. Eu îi respect şi pe cei care joacă la păcănele, o fi şi ăsta un mod de a te relaxa, nu l-am înţeles şi nu-l voi înţelege niciodată, dar nu-mi doresc, atât timp cât eu sunt primar, să avem aşa ceva în comunitatea noastră!

Matei Udrea: Domnule Damian, mai sunt primarii, în acest moment, o forţă motrice decisivă în mobilizarea electoratului şi în aducerea de voturi la alegeri?

Gheorghe Damian: Haideţi să o luăm altfel: cele mai recente alegeri au dovedit că nu mai sunt aceeaşi forţă care erau odată. Dar, oricum, principala forţă motrice de strângere a votului pentru partide rămân primarii. Însă rezultatele alegerilor parlamentare şi prezidenţiale au dovedit contrariul. Şi acum haideţi să despicăm firul în patru puţin. Dacă ne uităm la rezultatele de la locale, spunem: da, primarii sunt reprezentativi. De ce? Pentru că acolo locuitorul, cetăţeanul, alegătorul şi-a ales omul care-l reprezintă pentru următorii 4 ani. Problema a apărut, în schimb, la alegerile parlamentare şi la prezidenţiale, în care încrederea oamenilor în liderii de la nivel naţional s-a degradat foarte mult. Aici este marea problemă. Şi aş vrea să cred că măcar… Nu în al 12-lea ceas, că am văzut că în al 12-a lea ceas n-au înţeles liderii noştri nimic, am văzut după turul întâi din noiembrie anul trecut că ba şi-au dat demisia, ba au revenit, ba au pierdut, ba au câştigat. Însă aş vrea să cred că în ceasul al 13-lea vor înţelege aspectul ăsta şi că vor înţelege că ţara este într-o situaţie nu tocmai confortabilă, că până la urma-urmei ar trebui să ne lăsăm deoparte interesele personale şi de grup, să vedem întâi interesul naţiunii. Dacă nu înţelegem lucrul acesta, să nu ne mirăm că peste 3 ani rezultatele alegerilor vor fi într-o direcţie total opusă.

Matei Udrea: Ultima întrebare. Spuneţi-mi trei propuneri pe care le-aţi face dumneavoastră dacă aţi fi, să spunem, convocat mâine la o întâlnire cu Bolojan şi cu liderii coaliţiei vizând reforma reală în zona administrativă. Nu vorbesc despre optimizări fiscale, ci de reforma în sine.

Gheorghe Damian: Haideţi să o luăm aşa. 1) Să dispară toate funcţiile publice care nu aduc plusvaloare în administraţie şi toate firmele statului care sunt pe pierdere. 2) Să aducem salarizarea la un nivel decent. Adică nu poate să primească ăla din Consiliul de Administraţie de la ASF mii de euro pe lună, când el nu face nimic. Toate Consiliile de Administraţie – la fel, să dispară sau să fie eficientizate şi acei oameni să meargă acolo pro bono. 3) Să dezvoltăm activităţi prin cooperare, în aşa fel încât să reducem cheltuielile şi să eficientizăm calitatea serviciului public.

Matei Udrea: La ce vă referiţi cu cooperarea? Detaliaţi puţin, să se înţeleagă.

Gheorghe Damian: Păi, da, uitaţi-vă, de exemplu, o primărie trebuie să facă executare silită. Adică pentru cei care nu-şi plătesc trebuie să facă executare silită. Dacă avem trei-patru primării vecine, atunci nu are rost să ţin un om care să-mi facă mie executare silită, că pot să ţin un om pentru toate aceste trei primării care să facă treaba asta. Şi atunci, el lucrează pentru toate trei primăriile, este mult mai profi, mult mai pregătit şi mult mai eficient. Şi mă costă nu cât trei oameni, ci cât unul. Şi exemplele pot continua în zona asta.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI