Rămâi conectat

Actualitate

Pompele funebre, printre cele mai profitabile afaceri în pandemie. Coronavirusul, o mană cerească pentru acestea

Publicat

în

Pompele funebre, printre cele mai profitabile afaceri în pandemie. Coronavirusul, o mană cerească pentru acestea

Granița de jumătate de miliard de lei ar putea fi trecută, în acest an, de către afacerile firmelor de pompe funebre, un nivel fără precedent în România.

Pandemia COVID a făcut ca investițiile în acest sector să crească semnificativ, iar numărul firmelor de profil să explodeze, arată o analiză Frames, realizată în baza unui studiu realizat pentru o firmă de profil.

Cifra de afaceri a firmelor de pompe funebre (cod CAEN 9603) a crescut spectaculos în ultimul deceniu, de la 62,8 milioane de lei în 2010 la 330,3 de milioane lei în 2020.

Electrica Furnizare Discount

Anul acesta, business-ul de profil va trece de 500 de milioane de lei, pe fondul creșterii numărului persoanelor decedate și urmare a scumpirii semnificative a serviciilor de pompe funebre.

Potrivit datelor financiare, comunicate de companii la Ministerul Finanțelor, profitul business-ului de pompe funebre a crescut cu mai mult de o treime în pandemie, de la 54,7 milioane de lei în 2019, la 86,8 milioane de lei în 2020. În 2021, analiza Frames estimează un profit de 100 de milioane de lei, de peste 30 de ori mai mare decât în urmă cu 10 ani.

Pandemia, o mană cerească

Pentru firmele de pompe funebre, pandemia a adus un plus semnificativ de activitate. Numărul mare de decese semnalate în 2020 și mai ales în 2021, la nivelul întregii țări, a determinat firmele să investească semnificativ în extinderea serviciilor, iar numărul angajaților a crescut la peste 2360 în 2020, față de 2326 în 2019 și numai 1032 în 2010.

”Vorbim de un business care s-a extins semnificativ în ultimii ani și care a ajuns să acopere tot spectrul de servicii funerare. Îmbălsămarea, coșciugul, casa mortuară, locul de veci sunt principalele repere. Există adevărate lanțuri economice care exploatează eficient întregul proces operațional. Atunci când cineva moare la spital sau acasă, cu siguranță apare reprezentantul unei firme care își oferă serviciile. Există inclusiv sisteme de creditare, cu plata în rate fără dobândă etc.”, arată analiza Frames.

”Pompele funebre reprezintă unul dintre business-urile ,,de perspectivă’’ din economie, având în vedere că niciodată nu va duce lipsă de clienți’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Număr record de decese

România a înregistrat, în 2020, un număr record de decese, de 297.345, înregistrând cea mai mare creştere anuală , de 13,4% (nr.decese/1000 locuitori), a numărului de persoane decedate din 1990 încoace. În anii anteriori (din 1990 până în 2019) acest indicator demografic varia între 1 şi 3% de la an la an.

Din totalul numărului celor dededați în 2020, 158.506 au fost bărbați și 138.839 femei.

Cele mai multe decese, potrivit datelor de la INS, au fost cauzate de bolile ale aparatului circulator (162.780), urmate de tumori (49769), boli ale aparatului respirator (inclusiv COVID) – 38578 și boli ale aparatului digestiv (15318).

Cei mai mulți decedați aveau vârsta de peste 85 ani (73357) respectiv 80-84 ani (52250).
Din punct de vedere regional, cele mai multe decese au fost raportate, anul trecut, în București (25.777), Prahova (12490), Dolj (10141), Iași (9987), Bacău (9838), Constanța (9589) și Suceava (9473).

COVID face ravagii

Luna trecută, România se afla pe primul loc în lume la numărul de decese zilnice de Covid, dacă ne raportăm la populația ţării.

Potrivit datelor prezentate de Universitatea Oxford pe site-ul Our World in Data, România a ajuns la 16,6 decese la un milion de locuitori (ca medie din ultimele 7 zile calculată la 14 octombrie).

Pe 15 noiembrie, România se afla pe locul 9 la nivel mondial, la capitolul morți de COVID la 1 milion de persoane. În fața noastră se află Peru, Bulgaria, Bosnia și Herzegovina, Muntenegru, Ungaria, Cehia și Brazilia.

De la începutul pandemiei, în România au murit de COVID peste 53.000 de oameni, la 1,7 milioane de cazuri confirmate de infecție cu coronavirus.
Moartea, un business de succes

Un potențial identificat corect de către investitori, dovadă că numărul firmelor din domeniul pompelor funebre a crescut semnificativ, ajungând la 1.125 în 2020, faţă de numai 378 în anul 2010 şi 1.052 în 2019.

Potrivit datelor analizei, realizată la comanda unei companii de profil, cele mai multe firme de pompe funebre activează în București-Ilfov, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța și Brașov.

,,Prezența firmelor de pompe funebre în zona marilor aglomerări urbane trebuie pusă în legătură cu cererea de astfel de servicii. Dacă în mediul rural, înmormântările, pomenile și toate celelalte servicii de această natură sunt organizate mai mult pe cont propriu, în mediul urban firmele sunt cele care asigură, în principal, aceste servicii”, explică aceștia.

Evoluția semnificativă a cifrei de afaceri se explică, pe de altă parte, și prin fiscalizarea unor servicii care, până nu demult, se practicau fără forme legale.

”Nivelul evaziunii fiscale din piața serviciilor de pompe funebre s-a redus semnificativ în ultimii ani, iar rezultatele financiare vin să confirme această perspectivă. Asta nu înseamnă că nu există încă multe servicii care se prestează la negru, fără facturi și chitanțe, însă fenomenul s-a redus semnificativ”, arată analiza Frames.

Ultimele date statistice arată că, din totalul de 1025 de firme, 1107 sunt din zona micro-întreprinderilor. În România există doar 2 firme mari și 16 mici, semn că potențialul de dezvoltare este foarte ridicat.

”Investițiile în domeniu, mai ales în zona de franciză, pot aduce un potențial de câștig semnificativ celor care se încumetă să intră în această zonă de business. Cu un plan bine pus la punct de dezvoltare la nivel național și servicii coordonate, se poate dezvolta o afacere semnificativă în acest sector’’, afirmă analiștii Frames.

”Perspectivele în privința mortalității în România sunt, din păcate, negative. Numărul deceselor crește de la an la an pe fondul îmbătrânirii accentuate a populației, a creșterii numărului bolnavilor și, nu în ultimul rând, a obiceiurilor nocive ale românilor’’, spun experții.

Alimentația nesănătoasă, lipsa mișcării, consumul excesiv de alcool, automedicația practicată la scară amplă și lipsa de interes a unei mari părți a populației pentru controalele medicale preventive contribuie la accentuarea acestui fenomen.

Sursa: dcbusiness.ro

Publicitate

Actualitate

Vaccinul și doza booster anti-COVID continuă să aibă o eficiență forte ridicată împotriva formelor grave de infectare cu Omicron. STUDIU

Publicat

în

Vaccinul și doza booster anti-COVID continuă să aibă o eficiență forte ridicată împotriva formelor grave de infectare cu Omicron. STUDIU

Formele severe ale virusului au fost contracarete într-un mod satisfăcător în timpul valului provocat de varianta Omicron, arată un studiu al cercetătorilor americani. Vaccinurile și dozele booster împotriva COVID-19 au continuat să aibă o eficacitate foarte mare în cazurile severe de boală.

Studiul a fost efectuat în perioada 26 august 2021 – 5 ianuarie 2022, când Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite ale Americii a analizat datele a peste 300.000 de pacienţi care s-au prezentat la urgenţă sau au fost spitalizaţi în 10 state.

Electrica Furnizare Discount

În perioada în care varianta Delta a fost dominantă, eficacitatea vaccinului în cazul spitalizărilor a fost de 90% între 14 şi 179 de zile după a doua doză de vaccin. Acesta a scăzut la 81% după mai mult de 180 de zile după a doua doză şi a crescut la 94% la 14 sau mai multe zile după a treia.

Odată ce Omicron a devenit dominantă, eficacitatea vaccinului împotriva spitalizărilor între 14 şi 179 de zile după a doua doză a fost estimată la 81%; a fost de 57% după mai mult de 180 de zile după a doua doză şi de 90% la 14 zile sau mai mult după a treia.

Un al doilea studiu, bazat pe date din 25 de state şi jurisdicţii locale din SUA, arată că eficacitatea vaccinului împotriva infecţiilor a crescut de la 93%, înainte de Delta, la aproximativ 80% odată ce Delta a devenit dominantă; dar protecţia în cazul deceselor a rămas stabilă – şi ridicată – la 94%.

Eficacitatea împotriva infecţiilor a scăzut la 68% cu Omicron. Autorii nu au putut determina o estimare a protecţiei vaccinului împotriva decesului în timpul Omicron din cauza întârzierii în înregistrarea informaţiilor, dar oamenii de ştiinţă se aşteaptă pe scară largă ca aceasta să rămână foarte ridicată.

Studiul arată, de asemenea, că, în timp ce decesele în rândul persoanelor complet vaccinate au crescut semnificativ în timpul valului Delta (mai mult de 20.000 de persoane între iulie şi noiembrie), probabilitatea ca persoanele nevaccinate să moară a fost de 16 ori mai mare.

Protecţia a fost şi mai mare pentru persoanele care au primit doza booster. Între octombrie şi noiembrie, riscul ca persoanele nevaccinate să moară a fost 50 de ori mai mare decât în cazul persoanelor vaccinate care au primit doza booster.

Citește mai mult

Actualitate

Ce se va întâmpla cu tichetele tipărite pe hârtie de la 1 februarie, după trecerea exclusiv în format electronic

Publicat

în

Ce se va întâmpla cu tichetele tipărite pe hârtie de la 1 februarie, după trecerea exclusiv în format electronic

Guvernul a emis Ordonanța de Urgență 130/2021, la finalul anului trecut, care reglementează termenul până la care se mai pot folosi tichetele tipărite pe hârtie, iar de la 1 februarie vor fi emise exclusiv în format electronic.

”Tichetele de masă, tichetele de creșă, tichetele culturale și, respectiv, tichetele cadou emise pe suport hârtie potrivit Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 31 ianuarie 2022 sunt și rămân valabile până la expirarea datei de valabilitate înscrise pe acestea”, se spune în ordonanță.

Electrica Furnizare Discount

Unitățile emitente prevăzute rămân responsabile pentru respectarea obligațiilor asumate prin contractele încheiate, în condițiile legii, cu operatorii economici care acceptă bilete de valoare, precum și cu angajatorii.

Începând cu data de 1 februarie 2022, autorizațiile de funcționare ca unități emitente de bilete de valoare pe suport hârtie, acordate de Ministerul Finanțelor potrivit legii, își pierd valabilitatea, se spune în ordonanță.

Cu toate acestea, tichetele în format tipărit se vor putea folosi și după data de 1 februarie, deoarece, așa cum stabilește OUG 130/2021, “tichetele de masă, tichetele de creșă, tichetele culturale și, respectiv, tichetele cadou emise pe suport hârtie (…) până la data de 31 ianuarie 2022 sunt și rămân valabile până la expirarea datei de valabilitate înscrise pe acestea”.

Deci cei care vor mai avea tichete pe suport de hârtie și după data de 1 februarie le vor putea utiliza până la expirarea termenului înscris pe ele chiar dacă de la acea dată se vor emite vouchere numai pe suport electronic.

Ordonanța 130/2021 mai aduce o schimbare și anume în privința acordării de voucherelor cadou. Acestea se vor putea acorda numai angajaților proprii și nu se vor mai putea da “altor categorii de beneficiari, pentru campaniile de marketing, studiul pieței, promvoarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă și publicitate”.

Firmele care nu respectă noile reguli vor risca amenzi de de până la 35.700 de lei.

Citește mai mult

Actualitate

24 ianuarie: Mica Unire şi ziua lui Badea Cârţan, un dac coborât de pe Columnă, zi cu dublă semnificație

Publicat

în

24 ianuarie: Mica Unire şi ziua lui Badea Cârţan, un dac coborât de pe Columnă, zi cu dublă semnificație

Într-o astfel de zi şi lună, însă din anul 1849, se năştea, în sătucul Cârţişoara, de sub streaşina Munţilor Făgăraş, cel care îşi va împrumuta numele de la aşezarea sa natală.

Tot într-o astfel de zi, dar cu zece ani mai târziu, avea să fie oficializată Unirea Principatelor Române sau Unirea cea Mică, sub sceptrul Principelui- Domnitor Alexandru Ioan Cuza. Eveniment istoric onorat, de acum încolo, ca Sărbătoare Naţională. Se împlinea, atunci, vrerea muntenilor şi moldovenilor de a se uni într-un singur stat. Lipsea, însă, Transilvania din acel stat al tuturor românilor.

Citește și: 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

Acesta era şi visul mărturisit de-a lungul întregii sale vieţi de către Gheorghe Cârţan, fiu de plugar, fără pământ şi fără carte, devenit legendă vie. Dovadă stau chiar cuvintele scrise pe crucea mormântului său din cimitirul oraşului Sinaia: ”Aici doarme Badea Gheorghe Cârţan, visând la întregirea neamului”. Deziderat ce se va înfăptui abia la 1 decembrie 1918, la Alba-Iulia, după mai bine de şapte ani de la trecerea sa la cele veşnice, la 7 august 1911.

Electrica Furnizare Discount

Cărţile cărate de el în desagii grei ajungeau, pe ascuns, în casele copiilor ţăranilor români ardeleni, iobagi şi slugi pe moşiile grofilor şi nemeşilor unguri, maghiari, secui, ca şi ale baronilor saşi. În toamna anului 1896, el va porni, pe jos, către Roma, capitala Italiei, pentru a aşeza pe soclul Columnei Împăratului Traian un pumn de ţărână şi de grâu românesc, în semn de cinstire a eroilor căzuţi în războaiele daco-romane.

După 45 de zile de drumeţie a ajuns la marginea oraşului etern l-a salutat cu: „Bine te-am găsit, maică Romă”. A pătruns în Roma prin Via Compana a trecut pe lângă Terme, ruinele Coliseului, bazilica Maxentiu şi Palatinul, Forul Roman  şi…deodată – Columna.„- No că asta este! ”. Aici, obosit şi cu ochi înlăcrimaţi, ciobanul din Cârţişoara s-a învârtit în jurul stâlpului uriaş până când a citit toată istoria de pe el. Şi-abia apoi şi-a adus aminte că avea o misie, că nu venise cu mâna goală la Maica Roma.

Citește și: Marea Unire de la 1918, pagina sublimă a istoriei românești

Din desaga lui din lână vârstată, mirosind a mămăligă şi caş, a scos un săculeţ cu pământ luat din grădina casei din Cârţişoara şi l-a vărsat la piciorul Columnei. Apoi, dintr-o năframă legată cu nod a scos şi un pumn de boabe de grâu, pe care le-a semănat în ţărână. Şi fiindcă venise noaptea şi datoria era împlinită, s-a întins pe cojocul lui ciobănesc, visând, pe aripi de somn, că intrase şi el în mulţimea de pe Columnă, printre dealurile săpate în piatră, pe sub pădurile dese, păşind pe un drum care nu mai urca spre vârful coloanei, ci spre munţii lui de acasă. Sus, pe cer, Cloşca cu pui şi Ursa Mare dovedeau că ajunsese în Cărţişoara, pe malul Balei, împreună cu tot neamul său.

Când s-a trezit a doua zi, dimineaţa, în jurul lui erau strânşi o mulţime de gură-cască: poliţişti, pompieri, măturători, precupeţe… Presa din Roma a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri.

Citește și: Unirea cea mică de la 1859, un prim pas spre Marea Unire de la 1918

În 1903,Badea Cârţan e arestat de autorităţile maghiare, iar marele lui depozit de carte, cu sediul în mai multe locuri, confiscat. Inventarul era uluitor: 76.621 de volume s-au aflat numai în podul casei lui din Cârtişoara.

Era un înţelept fără astâmpăr, voia să ştie, să cunoască. Îl interesa mai ales începutul neamului şi al tuturor lucrurilor, obârşia lor, rădăcina istorică dătătoare de nobleţe şi demnitate.

În primăvară anului 1911, Gheorghe Cârţan este surprins de o avalanşă pe crestele munţilor, cu desagii încărcaţi de cărţi în spinare. Vreo două zile s-a chinuit până a putut să iasă de-acolo. A rămas bolnav şi slăbit mult după acea întâmplare. N-a mai avut putere să ajungă acasa şi a fost adăpostit de familia Lahovary, la Sinaia.

Citește și:  Moș Ion Roată și Unirea

Simţindu-şi sfârşitul, le-a cerut celor care-l îngrijeau să-l îngroape acolo, în pământul liber al ţării, unde să poata aştepta împlinirea visului de-o viaţă – întregirea neamului românesc. În august 1911 a murit, fiind înmormântat la Sinaia.

La căpătâiul său stă scris: ,,Aici doarme Badea Cârţan, visînd la întregirea neamului său”. „ Mama trăieşte, tata e mort de trei ani, însurat n-am fost. 17 ani am fost cioban, am păzit pe Bărăgan câte 3-4 sate de oi. În  ’77 mă uitam cum se bat românii pe malurile Dunării. Acolo, pe câmpurile Bărăganului, am citit „Istoria românilor” şi alte cărţi. În  ’78, am venit acasă, am tras sorţ şi am jurat. Am cătanit în Bosnia. În ’81, m-am liberat. Era tocmai conferinţă la Sibiu, că se luase iară pricină între români şi unguri.

Citește și: Reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859

Până în ’93 am stat pe-aci, pe la noi, apoi iar m-am dus în ţară. Vine ’94, şi cu el, Memorandul. Eu urmăream din doască în doască daravelile şi eram necăjit că, ziceau ei întruna, suntem neam rău de oameni noi, românii. Ceteam eu, nu-i vorbă, multe bune şi frumoase, da nu le prea credeam. Îs eu aşa, un fel de Toma. De-aceea mi-am zis: „Tu trebuie să te duci la Roma, să vezi: ai tu tată, ai tu mamă?”. Si-apoi am văzut, dragii mei… De trei ori am fost la Maica Roma. Ultima oară, eu am dus coroana de bronz până la Columnă şi mergeam în fruntea tuturor, aşa îmbrăcat de cioban, cu hainele mele. Mi-au cumpărat un costum, da le-am spus să nu cheltuiască, că şi-aşa nu umblu cu sărăcii de acelea nemţăşti. La Bucureşti am fost de peste o sută şaptezeci de ori. Bucureştiul şi Roma ar trebui să le vadă tot românul, că dacă nu ştie de Moşu-său şi de Tată-său, zici de el că-i orfan.” (Fragment din  interviul pe care Badea Cârţan l-a dat cu câţiva ani înainte de moarte, revistei „Poporul român”).

Sursa: romaniaistorica.ro, ziaristionline.ro

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare